Saracia, in crestere in Arges

Dintr-un judet puternic din punct de vedere economic (se vorbea chiar de un important loc 4 in economia nationala), Argesul a inceput sa devina un teritoriu unde saracia isi face tot mai mult loc. Multe date converg catre aceasta concluzie trista, desi unii din sefii Argesului nu sunt de acord cu ea.

Chiar daca sunt seci, cifrele au puterea de a genera dimensiunea exacta a unui fenomen. Astfel, somajul a crescut la aproape 10% in Arges, lucru de neimaginat in urma cu mai putin de doi ani, numarul firmelor s-a redus cu peste 1.000, iar numarul persoanelor asistate social s-a marit.

Elocvent in acest sens este faptul ca aproape 95.000 de argeseni au fost inclusi in baza de date a Guvernului privind persoanele defavorizate (beneficiari ai venitului minim garantat, persoanel fara venituri, someri, persoane cu handicap sau pensionari cu venituri de sub 400 de lei pe luna) care au beneficiat de ajutoare din fonduri ale Uniunii Europene (zahar si faina).

Argesul s-a clasat pe locul 3 in tara din acest punct de vedere.

Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges, a fost unul dintre cei care au remarcat alarmanta crestere a gradului de saracie din judet. Nicolescu a subliniat faptul ca mediul de afaceri este slabit din cauza crizei si a deplans disparitia a numeroase firme, dar mai ales diminuarea fortei industriale a judetului.

In schimb, insa, prefectul judetului Arges, Gheorghe Davidescu, este de alta parere. „Eu nu cred ca a crescut gradul de saracie in Arges. Am trei indicatori dupa care ma ghidez. Primul – prezenta oamenilor in hipermarketuri. La fel de multi oameni ca inainte de declansarea crizei merg in hipermarketuri. Al doilea – numarul de masini care circula pe strazi, nu vad nicio diminuare. Al treilea – numarul de masini achizitionate care este tot mare”, ne-a declarat Gheorghe Davidescu.

Prefectul pare insa ca nu acorda foarte multa atentie unor elemente esentiale, si anume faptul ca se cumpara foarte multe masini second-hand, se cumpara mai putina benzina si, din cauza scaderii veniturilor, populatia nu mai cumpara la fel de multe produse din magazine ca inainte de izbucnirea crizei economice.

{loadposition inside}