SMART KIDS 930X122

eu_map

Cum sunt ajutate IMM-urile in Statele europene?

Lecţia de economie a lui Crăciuneanu

Cum sunt ajutate IMM-urile din statele europene ?

Dacă în Franţa, Cehia şi Slovacia sunt luate măsuri clare de sprijinire a micilor întreprinzători prin uşurarea poverii taxelor şi a fenomenului birocraţiei, România s-ar părea că se îndreaptă în direcţia opusă. Aceasta este tema dezbaterii de astăzi.

Rolul IMM-urilor în economia modernă

Întreprinderea este componenta cea mai importantă a economiei şi societăţii în ansamblu ei, înţelegând de fapt o organizaţie formată dintr-o persoană sau care reuneşte mai mulţi indivizi, ce utilizează mijloace economice şi desfăşoară activităţii al căror scop este obţinerea de profit, o lege nescrisă a negoţului stabilită de evrei.

Astfel, descrierea întreprinderilor se caracterizează prin următoarele realităţi: purtătoare a ofertei pentru cea mai mare parte a produselor şi serviciilor necesare populaţiei unei ţări, generatoare de valoare adaugată, locuri de muncă viabile, performanţele lor condiţionează un standard de viaţă ridicat al comunităţii locale.

În funcţie de numărul de salariaţi, cifra de afaceri şi independenţa decizională firmele sunt clasificate în întreprinderi mari, mici şi mijlocii.

Statisticile din aproape toate ţările europene observă că, IMM-urile reprezintă aproape 99% din totalul firmelor comerciale şi au o pondere substanţială în obţinerea PIB-ului naţional.

Intervenţia statului

Comisia Europeană estimează faptul că până la 200.000 de companii vor fi insolvabile până la sfârşitul anului. IMM-urile cer sprijin guvernelor proprii şi Bruxelles-ului, pentru a trece mai uşor prin criză. Împrumuturi, garanţii şi scăderi de taxe, ca şi măsuri de protecţie socială împotriva şomajului sunt printre cele mai întâlnite răspunsuri, la problemele actuale. Banca Europeană de Investiţii a anunţat constituirea unui fond de 30 de miliarde de euro pentru următorii trei ani.

Dar cea mai mare parte a măsurilor de susţinere au fost luate la nivel naţional. Guvernele au devenit organisme de împrumut şi garantare. Unele au tăiat din taxele angajaţilor pentru a lupta cu şomajul, altele au scăzut TVA-ul pentru a încuraja consumul. Multe au încercat acest lucru prin demararea de proiecte de construcţii finanţate din bani publici. A se vedea proiectul ’’prima casă’’ de la noi.

În România, s-a aprobat un plan macro-economic pe trei ani împotriva crizei, care include printe altele, plata unor datorii ale autorităţilor locale şi centrale către firmele private, recapitalizarea CEC-ului şi a Bănci de Export-Import a României Eximbank SA, în vederea stimulării creditării, precum şi a majorări bugetului ajutoarelor de stat pentru IMM-uri de la 5 la 100 milioane de euro. Totodată s-a legiferat impozitul forfetar.

Alte state europene

În Cehia, s-a anulat o lege care prevedea plata unor taxe în avans de către companii. Pentru a atrage credite către firmele ce efectuează activităţi de export, au fost direcţionate fonduri prin Banca Cehă de Export iar totodată au fost reduse cerinţele fiscale ale microîntreprinderilor.

În Slovacia, prin orientarea a 33 de milioane de euro către Banca Slovacă de Garantare şi Dezvoltare, şi a 11,5 milioane către Eximbank, s-a avut în vedere creşterea gradului de împrumuturi a IMM-urilor exportatoare. De asemenea, printr-un program de “micro creditare” a 5 miliarde de euro, sunt ajutaţi antreprenori mici şi mijloci. Microîntreprinderile beneficiază de scutirii fiscale în cazul celor fără angajaţi şi cu o cifră de afaceri sub 170.000 euro.

În Franţa, 17 miliarde de euro au fost direcţionaţi prin intermediul băncilor, în vederea finanţării micilor afaceri, 5 miliarde de euro sunt destinaţi unei agenţi guvernamentale care are ca scop stimularea inovării şi dezvoltarea IMM-urilor. Totodată s-a decis a se renunţa la “taxa minimă anuală” pentru acelea ce au un rulaj de mai puţin de 1,5 milioane de euro până la finele lui 2011 şi va fi suspendată taxa pentru echipamentele cumpărate de companiile autohtone.

În Germania, 15 miliarde euro sunt rezervaţi pentru IMM-uri, cu o cifră de afaceri de sub cincisute milioane de euro, ce pot obţine împrumuturi pentru investiţii cu o dobândă scăzută.

În Marea Britanie, planurile de stimulare a economiei s-au concentrat pe reducerea taxelor locale ale companiilor, în Irlanda de Nord şi Scoţia, şi pe micşorarea cotei de TVA de la 17,5 la 15%, încercând astfel să stimuleze activitatea firmelor şi încrederea consumatorilor.

În Italia, s-a aprobat un plan de creştere a bugetului alocat fondului de garantare a granturilor de la 500.000 la 1,5 milioane euro pentru IMM-uri.

În Irlanda, s-a realizat un buget constând într-un fond de stabilizare a întreprinderilor, în valoare de 100 de milioane de euro. Guvernul a garantat depozitele bancare şi a înfiinţat o bancă specială pentru cumpărarea activelor “toxice”, spre exemplu, apartamentele ipotecate, de la instituţiile financiare abilitate.

În Ungaria, una dintre cele mai afectate ţări din Europa Centrală şi de Est de actuala criză economică, intenţionează să reducă evaziunea fiscală prin intermediul paradisurilor fiscale impunând o taxă de 30% pentru profiturile transferate de către companiile locale în conturile subsidiarelor din străinătate.

Urmărind toate aceste exemple, ne întrebăm retoric, nu este mai bine ca Statul, Guvernul român să ocrotească această pătură socială ce o formează IMM-urile autohtone, în vremurile de restrişte.

Articolul viitor se va intitula „Compensările de creanţe – o problemă actuală”

Viorel Crăciuneanu

[email protected]

555 X 222 CAPRA

Comentarii

RAW FOTO 570 X 90