Manifestarea din ce în ce mai pronuntata a fenomenului migrationist, ne face sa punem în discutie – noua tentinta din zilele noastre – ce se manifesta în directa legatura cu problemele, dificultatile sau realitatile de astazi. Luand în considerare noul trend si statisticile, observam o tendinta destul de ridicata de reîntoarcere în mediul rural si anume „întoarcerea la satul natal”.
În timp ce motivatiile de baza ale migratiei, cautarea unor mai bune oportunitati sociale si economice, dezastrele naturale, dezechilibrele ecologice si crizele economice – raman constante – apar schimbari semnificative în directia, volumului si compozitia migratiei.
Factorii ce influenteaza migratia
Principala cauza fiind, rata somajului avand o evolutie oscilanta în perioada 2000-2009: prin scaderea acesteia în perioadele februarie 1991 – martie 1995, respectiv mai 2000 – decembrie 2005, ajungand pana la 5,9% si cresterea din ianuarie 1997 – aprilie 2000, respectiv octombrie 2008 – noiembrie 2009 cand s-a înregistrat un nivel de 10,9%. Astfel, populatia cea mai afectata este populatia tanara în varsta de 24 – 30 ani, care reprezinta 45-50% din totalul somerilor, precum si muncitorilor, ce formeaza 75% din acestia, fata de 21,9% persoanele cu studii medii si 3,1% persoanele cu studii superioare.
Printre cei mai importanti factori ce influenteaza migratia, amintim. Structura si cresterea demografica, gradul de urbanizare, capacitatea de absorbtie a fortei de munca calificata, consecintele programelor de ajustare economica, cum ar fi, înghetarea necesarului de forta de munca din sectorul public. O baza economica restransa, un sector privat insuficient dezvoltat duc la cresterea somajului în mediul urban, masurile pentru “eficientizare” luate de patronii din sectorul privat, prin reducerea costurilor de productie, în vederea atragerii de capital strain sau autohton au ca efect scaderea necesarului de forta de munca si astfel, cei care au renuntat la sectorul public în favoarea celui privat trec în somaj. Datorita instabilitatii politice, diminuarii venitului real, lipsei locurilor de munca disponibile, se va produce exodul fortei de munca si în special al celei calificate.
Concluzii
În general forta de munca se deplaseaza din regiunile mai sarace, nedezvoltate industrial, cu o rata ridicata a somajului, cu oferte mai reduse de locuri de munca si cu un excedent de forta de munca. Regiunile destinatare sunt, în general, regiuni mai mari, mai bogate, cu oferta mai bogata de locuri de munca, cu multiple activitati economice, cu venituri asteptate mai ridicate. Fenomenul migratiei fortei de munca ajuta la restabilirea echilibrului de dezvoltare economica între regiuni, a cererii si ofertei de forta de munca, a reducerii ratelor regionale ale somajului, aceasta în plan teoretic.
tara noastra are una dintre cele mai scazute rate de urbanizare din Europa, de numai 55%, si a crescut doar cu 1% din 1990, în timp ce Bulgaria are 71%, iar tarile vest-europene au între 70 si aproape 100%. Urbanizarea este un indicator si un motor al progresului unei natiuni, fara de care nici-o tara din lume nu a cunoscut o crestere economica semnificativa. De aceea, procentul mic din Romania si tendinta inversa de revenire la rural sunt atat de îngrijoratoare – ruralizarea nu este decat dovada lipsei  progresului economic sustinut – deci atentie politicieni unde ne duceti în viitor.
Lipsa locurilor de munca în orase si costul ridicat al vietii urbane îi fac pe oameni sa se întoarca acolo unde exista deja o casa si unde au posibilitatea de a face o munca ce le poate aduce un minim de venit. si chiar daca vin cu planuri mari, viata de zi cu zi se poate dovedi doar o lupta pentru supravietuire si nu bunastarea arhaica visata.
Numeroase tari europene duc o politica de descongestionare a marilor metropole, prin eforturi în vederea reducerii exodului rural, asigurand regiunilor respective mai multa atractivitate prin crearea de noi valori rurale specifice.
Viorel Craciuneanu  
craciuneanu2002@yahoo.co.uk

• Distribuie:
• Distribuie
•