Perspectivele unei coaliţii

Zilele trecute au avut loc discuţiile privind formarea unei alianţe de dreapta între PNL şi PC. De ce? PC afirmă din ce în ce mai mult valorile economice liberale. În plus în spatele PC stă şi puternicul trust de media Intact aflat în mâinile lui Dan Voiculescu. Deja au fost voci critice din partea unor lideri liberali care pun sub semnul întrebării această alianţă cu un partid, care în trecut a avut poziţii controversate privind proprietatea. Se pare că alegerea lui Daniel Constantin şi rămânerea în fundalul acţiunii politice au determinat perspectivele acestei alianţe. Evident că cei care sunt încă în admiraţia minciunilor portocalii nu sunt de loc bucuroşi de acest lucru. Ei anunţă morocănoşi viitorul dezastruos al PNL. De fapt pentru aceşti deontologi şi moştenitori abuzivi ai valorilor brătieniste nu le-a mirosit bine niciodată PNL de azi în orice formulă ar fi fost.

Dar evenimentul în perspectivă este alcătuirea unei mari coaliţii stânga – dreapta între nou formata alianţă de dreapta PNL-PC şi PSD. După cum anunţă cei doi lideri această alianţă este una de termen mai lung decât pentru obiective imediate, după opinia lui Crin Antonescu de 6 ani, după opinia lui Victor Ponta de 8 ani până în 2019, când România va prelua conducerea UE.

Experienţa celor 6 cicluri electorale din istoria recentă a democraţiei româneşti arată că soluţia coaliţiei de guvernare a unor partide de dreapta şi stânga au fost cele mai favorabile. Să ne amintim că marile reforme şi deschiderea procesului de aderare la Uniunea Europeană s-a produs sub guvernarea Convenţiei Democratice cu PD în perioada 1996-2000. Apoi guvernarea DA PNL – PD din perioada 2004-2007 au consolidat perspectivele de aderare ale României. Pe de altă parte este foarte adevărat că aceste guvernări au fost marcate de mari tensiuni, în special din cauza agendei miniştrilor PD care voiau să demonstreze că ei sunt performerii guvernării. Cea mai reuşită guvernare a fost cea a guvernului minoritar PNL care era sprijinit de PSD în perioada 2007-2008 şi asta din cauza interferenţei celei mai mici a guvernului în economie.

Pe de altă parte guvernările cu un mare partid la putere au marcat tentaţia abuzului la guvernare, şi trebuie să ne amintim de FDSN între 1992-1996, de guvernarea PSD a lui Adrian Năstase în perioada 2000-2004, marcată şi de un nivel nemaiîntâlnit de corupţie. Actuala guvernarea PDL demonstrează din plin teza abuzului la guvernare combinat cu un grad de incompetenţă extrem de iritant în condiţiile de criză economică.

Actualul guvern a demonstrat că cât de nepotrivit este să iei măsuri de austeritate, în mare parte necesare, fără a avea un larg consens politic. Pe de altă parte pentru a lua măsurile de austeritate trebuie să le combini cu măsuri stimulative economic. Perspectivele formării coaliţiei dreapta –stânga împotriva PDL şi a acoliţilor trezeşte enervarea celui care nu mai este demult preşedinte al României ci mai mult un satrap pedelist, domnul Traian Băsescu. Acesta nu scapă de tentaţia etichetării adversarilor politici cu expresii depreciative, nedemne pentru actuala sa poziţie.

Guvernarea actuală este un dezastru şi trebuie schimbată cât mai curând!