Shalimar clovnul de Salman Rushdie

Citisem până acum de acest autor doar controversatul Versete satanice. Romanul deborda de fantezie şi de întorsături ciudate întreţesute cu povestea profetului Mahomed.

Shalimar clovnul este un roman clasic după canon. În această scriere extrem de contemporană se împletesc poveşti despre cel de-al doilea război mondial, India eternă şi problemele terorismului islamic.

Personajul principal este ambasadorul american în India Max Ophuls, al cărui nume trimite la regizorul germano francez din anii ’50. Acesta este un tânăr strălucit din Strasbourg la sfârşitul anilor ’30, fiul bogatei familii evreiești proprietare a unei tipografii de artă din oraşul lui Guttenberg. Max devine un legendar campion la rezistenţei anti-naziste pilotând avionul Bugatti cu care scapă de nemţi. Ajunge în Anglia şi ulterior în SUA, având idei extrem de revoluţionare despre Europa post-belică, ce se vor împlini prin Uniunea Europeană. Se căsătoreşte cu o agentă britanică care acţiona în Franţa ocupată în timpul războiului. Ulterior Max Ophuls ocupă poziţii importante în administraţia americană ca să devină în 1965 Ambasador în India. Aici el militează pentru înţelegere cu Pakistanul în disputa Cașmirului şi încearcă să apropie India de Statele Unite.

Aici apare şi povestea Caşmirului, autorul având originea dintr-o familie musulmană din această zonă cu toate că se naşte la Mumbay, marele port şi metropolă ale Indiei. M-a surprins neplăcut comentariul din postfaţa romanului unde acestuia i se atribuie origine pakistaneză.

Caşmirul este un loc legendar pentru scriitor şi aici este reprezentat de poveştile din două sate vecine unde vieţuiesc în pace hinduşii (pandiţi) şi musulmanii. Protagoniştii poveştii Caşmirului sunt frumoasa dansatoare hindusă Boonyi Kaul şi soţul ei musulmanul Şalimar clovnul, vedetele unor spectacole tradiţionale. Această parte de roman este cea mai dificilă la citit, abundând în termeni de origine caşmireză. Ideea principală era că hinduşii şi musulmanii trăiau în pace şi căsătoria celor doi era un exemplu de coexistenţă confesională. Totul se prăbuşeşte când se aprind pasiunile politice dintre Pakistan şi India pentru posesia Caşmirului. Autorul sugerează că hinduşii cu ochi verzi şi albaştri aveau origini din Nordul Mării Negre şi al Caucazului.

Dansatoare Boomy îl întâlneşte la un spectacol pe ambasadorul Max Ophuls şi-l cucereşte. Ea se hotărăşte să-l părăsească pe Şalimar şi să devină metresa ambasadorului, căruia îi dăruieşte un copil, pe Caşmira, botezată ulterior India de soţia ambasadorului Peggy care i-o răpeşte pe fetiţă şi o retrimite în Caşmir pe Boonyi, ajunsă de necunoscut din cauza exceselor alimentare şi a drogurilor. Boonyi care este declarată moartă de rude părinte şi socru se retrage în pădure într-o colibă unde-şi duce viaţa ajutată de o localnică.

Soţul Şalimar otrăvit de aventura soţiei devine un periculos asasin şi terorist internaţional. Motivul intim este totuşi infidelitatea lui Boonyi. El îşi promite să o ucidă pe Boonyi şi pe Max Ophuls şi eventual pe progenitura acestora dacă există. Prima victimă este Boonyi după decesul părintelui şi al socrului, precipitate şi de acţiunile armatei indiene, care reuşeşte să conducă, ironie, la migraţia totală a pandiţilor hinduşi din Caşmir şi la intensificarea acţiunilor teroriste musulmane la care se alătură şi Şalimar.

Ca şi afganul Khaled Komeini din Vânătorul de zmeie, Salman Rushdie este un inamic hotărât al islamismului radical. El vede în Islam doar o religie un mijloc de comunicare cu Dumnezeu şi nu un mod de viaţă. Ruhdie povesteşte de acest radicalism adus de străinii Thalibi afgani care nu aveau nicio legătură cu islamismul moderat şi ecumenic practicat în Caşmir. Romanul este încă un nu hotărât al acestui tip de a practica religia şi excesele generate de Islam care au degenerat în terorism.

Şalimar se strecoară în America ajunge om bun la toate pentru Max Ophuls ca în final să-l ucidă. Vede în fiica acestuia, India, pe Boonyi frumuseţea deosebită a acesteia din tinereţea lui. De aici încolo romanul devine un thriller şi recunosc că nu am mai lăsat cartea din mână. India află despre originea ei, pleacă în Caşmir şi află cum a fost ucisă mama sa Boonyi de către Şalimar. Şalimar este în cele din urmă prins şi judecat într-un spectaculos proces în care mărturia principală a acuzării este a Indiei Ophuls. Şalimar este condamnat la moarte dar evadează spectaculos şi vine să o ucidă pe India şi romanul se sfârşeşte prin lupta finală dintre Şalimar şi India care-l ucide cu arcul pe criminal.

Romanul este o împletire spectaculoasă între destine excepţionale contemporane, efectul devastator al islamismului degenerat în teroare şi Paradisul pierdut al unui Caşmir legendar.