Avertismentul unui inginer constructor: Atenție la blocurile construite între 1963 și 1977!

Cele două cutremure de mare magnitudine care au lovit Turcia și Siria provocând moartea a peste 9.500 de oameni (până în acest moment, cifrele cu siguranță vor crește) au redeschis în România discuția despre o problemă majoră cu care ne confruntăm și anume: vulnerabilitatea la seism.

Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic atât prin poziționarea față de zona Vrancea, cât și prin numărul mare al clădirilor care se pot prăbuși.

De asemenea, și în Pitești există numeroase clădiri care sunt în pericol de colaps la cutremur.

Acestea sunt doar o parte dintre cele construite înainte de marele cutremur din 1977

–  blocurile turn din Nord – L-urile

– cele trei turnuri din Negru Vodă, vis a vis de Spital Militar de Urgență

– blocurile din Centru de la Complexul Fortuna

– blocul Mobilux din Piața Vasile Milea

– sediul Prefecturii Argeș și al CJ Argeș

– unele blocuri de pe bulevardul I. C. Brătianu (fostul Bulevard 1 Mai) din Centru

– unele blocuri turn din Craiovei

Chiar dacă au o structură aparent intactă, multe clădiri din municipiu au, în funcție de perioada în care au fost ridicate, vulnerabilități care vin din proiectare.

Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că înaintea marelui cutremur din 1940, nu existau normative de protecție anti-seismică în construcții.

Perioada între 1963 și 1977 a fost una „de foarte tristă amintire”

„Atunci s-au schimbat codurile de proiectare în sensul de a se ține cont de rezonanță. Cutremurele afectează clădirile în funcție de flexibilitatea lor.

În 1963 se știau aceste lucruri și noi am adoptat un cod, doar că l-am adoptat invers. Ne-am calibrat modul de proiectare după niște cutremure care nu aveau să vină vreodată în România, după niște cutremure de suprafața, care, prin specificul lor, afectează clădiri rigide.

Practic codurile de proiectare de atunci au spus că, cu cât e mai înalt un bloc, cu atât trebuie să-l protejez mai puțin pentru seism, pentru că seismele afectează preponderent clădiri joase.

Ceea ce este adevărat pentru majoritatea seismelor din lume, dar nu este valabil pentru cutremurele vrâncene.

Am aflat-o pe pielea noastră în 1977, când am avut și prima accelerogramă a unui cutremur vrâncean. Până atunci lucram cu ce luam de la alții și tocmai de aceea ne-am calibrat prost codurile de proiectare.

Clădirile se proiectau mai prost din punct de vedere seismic chiar decât cele din 1940

Între 1963-1978, perioada de tristă amintire, clădirile se proiectau mai prost din punct de vedere seismic chiar decât cele din 1940. Evident, erau alte materiale, altă tehnologie, asta le mai salvează, ca și faptul că au o vârstă mult mai mică. Având o vârstă mai mică sunt mai puțin deteriorate, asta le va ajuta foarte mult și le va ajuta și pe viitor. Dar ele din proiectare sunt concepute invers

În 1977, analizând înregistrarea seismică ne-am dat seama că aceste cutremure vrâncene au o componentă de perioade lungi, mișcările generate tind să fie mai unduioase și atunci intră în rezonanță cu clădiri mai flexibile. Clădirile înalte construite în 1963-1977 sunt foarte expuse.

Un studiu făcut de Dan Crețu arată că, dacă făceai în 1963 o clădire de P+9 trebuia să susțină ca forță laterală 5% din propria greutate, dacă o făceai între ‘63 și ‘70 trebuia să țină 4,6%, între ‘70 și ‘78 trebuia să țină doar 3,4%.

După ‘78, a avut loc o mare schimbare, a crescut la 6,8%, după ‘92 la 8,5%, iar în zilele noastre e mult mai mult de atât. Între 1963-1978, perioada de tristă amintire, clădirile se proiectau mai prost din punct de vedere seismic chiar decât cele din 1940.

Evident, erau alte materiale, altă tehnologie, asta le mai salvează, ca și faptul că au o vârstă mult mai mică. Având o vârstă mai mică sunt mai puțin deteriorate, asta le va ajuta foarte mult și le va ajuta și pe viitor. Dar ele din proiectare sunt concepute invers”, spune Matei Sumbasacu, inginer constructor specializat în cutremure și fondator al Asociaţiei pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise, potrivit republica.ro.

Mai multe explicații oferite de inginerul Matei Sumbasacu, AICI.

• Distribuie:
• Distribuie
•