Coroana de oțel a regilor României, turnată din țeava unui tun otoman

Coroana de oțel a regilor României, turnată din țeava unui tun otoman – 143 de ani de istorie

Într-o lume în care, în mod convențional, coroanele regale sunt realizate din aur, cu o mulțime de detalii opulente, România a ales o abordare diferită atunci când a făcut pasul spre monarhie, în penultimul deceniu al secolului al XIX-lea.

Primul rege al României, Carol I, avea nevoie de o coroană regală care să reflecte cât mai bine identitatea țării sale. A dorit însă ceva inedit, diferit de stilul clasic prezent în alte state.

Ceremonia de încoronare a Regelui Carol I a avut loc în data de 10 mai 1881, denumită de atunci Ziua Regelui în România.

La Palatul Regal, cu prilejul proclamării Regatului României, lui Carol I i-a fost oferită coroana care va fi purtată mai departe, în ocazii solemne, de către toți regii României.

Simbol al independenței și al unității naționale, realizată după un proiect al lui Theodor Aman, coroana a fost confecționată la Arsenalul Armatei, din oțelul unuia dintre tunurile capturate de români, pe câmpul de luptă, în confruntarea cu trupele otomane de la Plevna, în anul 1877 (în timpul Războiului de Independență din 1877 – 1878).

Coroana de oțel a regilor României, turnată din țeava unui tun otoman – 143 de ani de istorie

În mod neașteptat, primul rege al României a ales oțelul, și nu aurul, pentru a simboliza vitejia ostașilor români.

Practic, coroana a fost turnată din țeava unui tun otoman.

Respectând normele heraldice, coroana are în compunere un cerc frontal de oțel, ornamentat cu pietre oblonge, rombice și perle tot din oțel.

A fost purtată de către regele Ferdinand I în cadrul ceremoniei de încoronare a suveranilor României Mari la Alba-Iulia, în data de 15 octombrie 1922, și chiar de către regele Mihai I, în cadrul ceremoniei liturgice desfășurate la Catedrala Patriarhală din București, în data de 6 septembrie 1940.

Între anii 1881 și 1947, coroana a fost inclusă și în stema națională. Acest simbol a revenit ca parte integrată din stemă în anul 2016.

Cum s-au ales detaliile esențiale pentru fabricarea Coroanei regale a României

Comisia formată din Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu și Grigore Tocilescu, condusă de V. A. Urechia, a fost însărcinată pentru a stabili forma coroanei, după modele istorice.

S-a decis să fie folosite ca surse de inspirație coroanele domnitorilor Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun.

În acest sens, au fost analizate tablouri de la Muzeul Național, iar Theodor Aman a realizat schița în care apar coroana și sceptrul, lucrare care poate fi văzută astăzi printre exponatele Muzeului Theodor Aman.

Guvernul României și-a dorit o coroană scumpă și fastuoasă, pe model occidental, însă Carol I a preferat una caracterizată prin simplitate, urmând chiar ideea tatălui său, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen.

În România se instaura o monarhie fără tradiție, tânără și modernă, iar aceste elemente trebuiau luate în seamă.

Fabricarea Coroanei din oțel, pentru regii României

Coroana de oțel a fost realizată în cele din urmă de către elevii și soldații meseriași ai Arsenalului Armatei din București, urmând proiectul lui Theodor Aman.

Au existat de fapt trei modele aproape identice.

Prima coroană, neterminată, a rămas la Muzeul Arsenalului. A doua a fost așezată pe globul purtat de vulturul din vârful unei coloane de piatră din Bulevardul Carol, Piața C.A. Rosetti.

În fine, a treia coroană, devenită cea oficială, a fost sfințită la Mitropolia din București în ziua de 10 mai 1881 și oferită Regelui Carol I.

Coroana, simbolul global al puterii regale

În orice monarhie, coroana este simbolul puterii deținute în principal de un singur conducător, parte a unei dinastii regale.

Coroana este piesă esențială și în filmele istorice cu regi și regine.

Merită amintit în acest context recentul serial The Crown (2016 – 2023), realizat pentru platforma de streaming video online Netflix, despre domnia reginei Elisabeta a II-a.

De asemenea, anul trecut, jurnalistul George Grigoriu a realizat filmul documentar Coroana României.

În 2024, la Iași, în ajunul Zilei Regalității, la Teatrul Național Vasile Alecsandri, spectatorii au putut admira cu acest prilej Coroana de Oțel a Regilor României, expusă în condiții deosebite, cu ocazia prezentării producției documentare.

În cultura pop, coroana este un element esențial și în jocurile video legate mai ales de vremurile în care regalitatea reprezenta puterea principală a statelor.

În jocuri precum Clash Royale, coroanele devin puncte acumulate de jucători, pe parcursul acțiunii. Coroana este simbol de top și la sloturi online.

Pe platforma de pacanele gratis NetBet (L1160651W000195, ONJN, 18+) unul din cele mai accesate titluri rămâne celebrul Shining Crown de la EGT, slot video în care Coroanele Wild pot genera premii consistente.

Cei care doresc să vadă în realitate Coroana regală a României o pot găsi expusă în colecția Muzeului Național de Istorie a României, unde face parte din Tezaurul Istoric.