EXPLOZIV! ADEVĂRATUL BENEFICIAR AL AMNISTIEI FISCALE

Iată că, după îndelungi dezbateri și argumente pro și contra, legea nr.209 a fost, în sfârșit, publicată în Monitorul Oficial din data de 20 iulie 2015. Mai mult, vineri, 21 august 2015, a fost publicat în Monitorul Oficial și ordinul ANAF nr.2202 prin care se aprobă procedura efectivă de transpunere în practică a legii menționate anterior.

Citiți și: Pensia de urmaș: cine beneficiază și tot ce trebuie să știi!

Deși denumită drept legea anulării unor datorii, percepția publică este cea de amnistie fiscală. Mulți se vor repezi să aprecieze că hoarde de contribuabili infractori beneficiază astfel de efectele acestei legi. Cât este de adevărat, vom vedea în continuare.

Ce presupune legea amnistiei fiscale?

Citiți și: LEGEA MAMELOR – PUNCTELE FORTE

Revenind la obiectul în sine al amnistiei fiscale, observăm că legiuitorul acordă această „generozitate” a sa în următoarele situații:

– în cazul diferenţelor de obligaţii fiscale principale, precum şi al celor accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a reconsiderării/reîncadrării unei activităţi ca activitate dependentă;

– în cazul diferenţelor de obligaţii fiscale principale şi/sau accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării de către angajaţii care şi-au desfăşurat activitatea pe teritoriul altei ţări;

– în cazul diferenţelor de taxă pe valoarea adăugată aferentă veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi al obligaţiile fiscale accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, ca urmare a depăşirii plafonului şi neînregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată. În cazul în care contribuabilul şi-a exercitat dreptul de deducere, potrivit legii, în primul decont de taxă pe valoarea adăugată depus după emiterea deciziei de impunere organul fiscal nu anulează diferenţele de taxă pe valoarea adăugată, ci doar obligaţiile fiscale accesorii aferente diferenţelor de taxă pe valoarea adăugată.

În cazul tuturor celor 3 categorii anterior menționate sunt vizate obligațiile fiscale cumulate aferente perioadele fiscale de până la 1 iulie 2015 şi neachitate până la data intrării în vigoare a acestui act normativ, respectiv data de 23 iulie 2015.

– în cazul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi al accesoriilor în cauză, stabilite prin decizie de impunere emisă şi comunicată contribuabilului, datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2012 şi sfârşitul lunii anterioare intrării în vigoare a legii şi neachitate până la data intrării în vigoare a legii. Aceste prevederi sunt aplicabile şi persoanelor care nu realizează venituri şi pentru care baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este salariul de bază minim brut pe ţară.

De precizat este și faptul că anularea tuturor obligaţiilor fiscale enumerate anterior se efectuează din oficiu de către organul fiscal competent prin emiterea unei decizii de anulare a obligaţiilor fiscale, care se comunică contribuabilului.

Ce a dus la apariția acestei legi, așa-zisă a amnistiei fiscale?

Bazându-se pe cele patru foste 4 criterii de reclasificare a unei activități din independente în dependente (prevăzute de art.7 alin.(2) Cod Fiscal), criterii, de altfel, irelevante din punct de vedere fiscal, autoritățile fiscale au procedat, în principal, în perioada anterioară, la reîncadrarea ca activități dependente în cazul diurnelor și al veniturile realizate de profesiile independente, organizate ca PFA-uri sau ca PFI-uri.

Desigur, impozitele achitate pe veniturile de natură salarială sunt evident mai mari decât cele achitate ca și PFA sau PFI. Însă și riscurile de afacere sunt diferite. Un PFA nu beneficiază de concediu de odihnă sau de indemnizație de concediu medical (chiar dacă plătește contribuția la sănătate), dar și un PFA își plătește impozitele și are obligația să se asigure la pensii. Logica fiscală este, însă, de o cu totul altă natură: reîncadrăm fiscal venituri, doar fiscal – mai mult, în baza unor criterii extrem de interpretabile – fără să dăm și stagiu de cotizare la pensii, pentru că impozitele sunt mai mari. Oare este corectă această reîncadrare având în vedere prevederile normative?

În mod clar contribuabilii împotriva cărora s-a dispus reîncadrarea se adresează instanței de judecată cerând dreptate, iar în multe situații Fiscul cam pierde aceste procese. În aceste condiții ne întrebăm dacă nu cumva beneficiarul real al acestei legi este tocmai organul fiscal, care ar trebui să justifice maniera abuzivă și discreționară în care a acționat în toate aceste situații. În plus, reclamele și statisticile despre cât de eficient, echidistant și cooperant este ANAF-ul ar putea ieși un pic cam “șifonate”…

Ce presupune procedura efectivă de aplicare a legii ?

În Monitorul Oficial de vineri, 21 august 2015, a fost publicat ordinul ANAF nr.2202, prin care se adoptă procedura efectivă pe care o va aplica organul fiscal în vederea transpunerii prevederilor din legea nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale, lege cunoscută în practică ca fiind legea amnistiei fiscale.

Actul normativ descrie în sine cum poate o persoană interesată să beneficieze de aplicarea efectivă a scutirii de la plata unor datorii fiscale, așa cum acestea sunt prezentate și descrise în legea menționată anterior. Mai amintim și faptul că în aceeași perioadă a fost adoptată și legea nr. 225/2015 privind scutirea unor categorii de persoane de la plata contribuției individuale la sănătate și se identifică unele cazuri când prevederile acestor două legi se suprapun. În acest caz organele fiscale au adaptat procedura de aplicare pentru transpunerea efectivă a ambelor acte normative. În acest sens au fost adoptate patru proceduri, care țin cont de încadrarea unui contribuabil într-una sau în mai multe situații prevăzute de legea nr. 209/2015.

Astfel, la nivelul structurilor de inspecție fiscală sau al structurilor la care sunt emise actele administrativ fiscale care conțin obligații fiscale supuse anulării, se va efectua o identificare punctuală a celor care intră sub incidența legii amnistiei. Persoanele cu atribuții vor întocmi o listă a obligațiilor supuse anulării, care va fi semnată și aprobată corespunzător, iar ulterior comunicată compartimentului care administrează contribuabilul. În această listă se vor evidenția separat obligațiile anulate care au fost anterior comunicate contribuabilului, dar și cele care nu au fost încă trimise acestuia.

Dacă există cazuri de persoane care beneficiază de prevederile legilor invocate anterior (legea nr. 209/2015 privind amnistia și legea nr. 225/2015 privind scutirea la plată a contribuției de sănătate pentru unele persoane fizice) pentru care procedura din oficiu nu s-a realizat, acestea au dreptul să solicite aplicarea scutirii la plată a contribuției de sănătate. În acest sens elementul principal al procedurii este obținerea de la Casa de Sănătate de către persoana fizică a unui document care atestă calitatea de asigurat fără plata contribuției. Ulterior persoana fizică se va adresa ANAF-ului pentru a realiza scutirea la plată a contribuției.

Ultima parte a actului normativ analizat adoptă formatul deciziei de anulare a obligațiilor fiscale, respectiv procedurile interne de comunicare, arhivare, utilizare și păstrare a documentelor întocmite pentru realizarea efectivă a amnistiei fiscale.

De menționat că ordinul ANAF nr.22022 a intrat în vigoare pe 21 august 2015, data publicării în Monitorul Oficial, astfel încât orice persoană interesată în realizarea amnistiei fiscale poate urmări aplicarea efectivă a acesteia. (Articol preluat de pe capital.ro, cu modificări și completări ulterioare din partea autorului, scris împreună ci Adrian Banta, consultant fiscal – titlul aparține ePitești)