Pe cont propriu. Am încheiat anul 2018 cu o serie de previziuni care, zic eu, au mari șanse de a se adeveri. Nu e o mare plăcere să ai dreptate când dai vești proaste, dar e mai bine să știi că vin vremuri grele și să încerci să te pregătești decât să stai cu ochii lipiți de televizor până la momentul în care te trezești că nu mai ai bani de pâine.

Este, dacă vreți, la fel ca în balada cu greierele și furnica, despre care am învățat în școala generală de pe vremuri. Tocmai de aceea, și în 2019 o să mă concentrez mai mult pe ceea ce am eu de făcut, pe propriile resurse și decizii, lăsând soarta orașului, a țării și a lumii în general pe seama celor pe care i-am votat, sau nu, acum mai mulți sau mai puțini ani, pentru că așa funcționează democrația.

Să mă explic: nu e ca și cum, dintr-odată, mă izolez de societate și nu-mi mai pasă de ceea ce decid oamenii care, sper, vor părăsi cât mai rapid scaunele vizibil prea mari ale guvernării. Dimpotrivă, ca un cetățean care-și cunoaște drepturile și nu se teme să și le folosească, voi fi și mai atent la ceea ce se întâmplă în viața publică, atât la nivel local, cât și la nivel național și nu numai. Numai că voi evita cât de mult pot să mă mai implic în polemici referitoare la ce-a mai făcut sau, mult mai des, ce-a spus mai știu eu care condamnat penal pe la mai știu eu care post de propagandă.

Îmi voi pierde mai puțin timp citind aberații servite pe post de declarații politice din partea unor oameni care ar trebui să ia lecții de limba română și logică de la orice elev de școală primară. Aș vrea să spun că nu mă voi mai uita la talk-show-urile de la TV, dar sportul acesta extrem, consumator de timp și de nervi, nu-l mai practic de multă vreme. Și voi încerca, pe cât posibil, să evit știrile false și propaganda servită de idioții utili ai unui regim străin, care mai ieri ne băga pe gât comunismul cu tancul, iar azi se erijează în apărătorul adevăratului creștinism ortodox.

Nu mă voi mai da de ceasul morții să înțeleg de ce justiția funcționează greoi sau de ce completele de cinci trebuie înlocuite, mai ales că sunt destui specialiști care știu să explice, dacă ajung la concluzia că respectivul subiect devine crucial pentru existența mea cotidiană. Firește, aici sunt doar câteva exemple de rezoluții de început de an pe care eu, ca simplu cetățean român și european în egală măsură, mi le propun pentru 2019.

Despre care citesc deja că este un an crucial, cu niște alegeri care vor schimba fața lumii. Poate va fi așa, cu toate că, după aproape 30 de ani de alegeri libere, am descoperit că, în ciuda marilor prefaceri care se mai întâmplă din cauza sau datorită câștigătorilor puterii, puține lucruri se schimbă cu adevărat peste noapte. Iar schimbările importante din viața fiecăruia vin, în general, ca urmare a unor decizii personale sau a unor circumstanțe specifice, care de obicei nu au nimic de-a face cu numele primarului sau cu numărul de partide sau de condamnări cu suspendare pe care le are deputatul pe care l-ai votat acum niște ani.

Normal, e bine să fii informat, ca să fii pregătit pentru noile taxe care îți vor afecta venitul sau ca să știi care stradă va fi blocată pe termen nedeterminat pentru lucrări edilitare. Sau, de ce nu, ca să poți să ieși la protest, dacă ești nemulțumit de ceea ce se întâmplă. Și, bineînțeles, ca să poți să mergi la vot, știind pe cine votezi și de ce. În rest, să le lăsăm bălăcăreala politicianistă celor care oricum nu știu să facă altceva și să ne vedem de un an care se anunță complicat!

Pentru că, să fim cinstiți, dintre cei care ne conduc, de la cel mai neexperimentat consilier local și până la președinte, premier și șefi de parlament, puțini sunt cei care nu dorm noaptea de grija noastră. Suntem pe cont propriu, și cu cât ne dăm seama mai repede de asta, cu atât suntem mai pregătiți pentru surprizele neplăcute ale vieții de român în anul de grație 2019.

• Distribuie:
• Distribuie
•