Prin 2003 mă aflam la Siena şi în pensiunea unde stăteam am întâlnit un tânăr dirijor indian stabilit la Praga. El urma un curs de perfecţionare la prestigioasa Academie Chiggiană. Aflând că sunt român m-a rugat să-i traduc titlurile unor piese muzicale aparţinând lui Bela Bartok  inspirate din folclorul românesc. I-am tradus aceste titluri cu excepţia unuia care nu avea înţeles sau era transcris greşit. Bartok este legat de români şi prin locul naşterii care, actualmente, se află în România.

Doi titani ai muzicii secolului XX au cultivat şi promovat muzica inspirată de folclorul românesc, aceştia sunt Bartok şi Enescu!

Seara de 3 februarie 2011 a fost prilejul de a constata temele de inspiraţie populară în muzica lui Bartok şi a lui Enescu.  Doi muzicieni maghiari, violonistul Antal Szalai, care cântă pe o vioară Stradivarius şi pianistul Jozsef Balog ne-au argumentat prin programul ales din Enescu şi Bartok.

În concertele de vioară şi pian, vioara este instrumentul solistic şi pianul instrumentul de acompaniament.

Prima piesă interpretată a fost  Sonata pentru vioară şi pian  No. 2 de Bela Bartok. În această piesă muzicală mai ales în parte a doua şi a treia amrecunoscut temele de inspiraţie a muzicii folclorice maghiare.

Piesa lui Enescu care a urmat este Sonata pentru vioară şi pian  No. 2 op 6 unde temele de inspiraţie folclorică sunt prezentate sub o formă mult mai sofisticată.

În partea a doua ne-au fost prezentate 6 cântece maghiare pentru vioară şi pian  de Bela Bartok unde au răsunat binecunoscutele ceardaşuri.

A urmat în final Sonata pentru vioară şi pian  No. 3 op 25 „dans le caracter populaire roumain” de George Enescu. În această piesă temele de inspiraţie folclorică sunt puternice şi evidente.

De fapt la ambii compozitorii apare interferenţa acestor teme de inspiraţie folclorică central şi sud est europeană.

Am avut încă o seară muzicală de excepţie

• Distribuie:
• Distribuie
•