Şcoala muzicală rusă domină muzica secolului XX. Doi mari compozitori Stravinsky şi Rachmaninov au părăsit Rusia bolşevică, iar Şostakovici şi Prokofiev au rămas să-şi facă samokritika (autocritica) pentru muzivca formală pe catre o creau.  Între aceste compoziţii dificil de audiat şi mai ales interpretat sunt şi Concertele de vioară şi orchestră nr.1 op.19 în Re major şi nr.2 op.63 în Sol minor aparţinând lui Seghei Prokofiev.

Excepţionalul violonist Alexandru Tomesciu ne-a oferit aceste piese muzicale.

Concertul nr. 2 al lui Prokofiev a fost scris în 1935 şi interpretat prima oară la Madrid de un violonist spaniol. Este parcă semnificatiiv că o astfel de piesă muzicală dificilă a fost interpretată în afara măreţei ţări a bolşevismului. Acolo Prokofiev era acuzat că scrie o muzică pe care muncitorii n-o înţeleg. Şi întradevăr avceastă bucată este dificl şi de interpretat şi de audiat confimând denumirea acestei muzici ca muzică grea.

În a doua parte a serii a fost dedicată Concertului nr.1 de Prokofiev. Aceasta este o muzică care începe eteral continuâmând în forţă ca să se termină în aceeaşi atmosferă de calm. A fost terminată în 1917 şi interpretată la Paris, deci tot în afara măreţei Uniuni Sovietice.

Solistul s-a achitat cu măiestrie şi concentrarea în interpretarea acestor concerte dificile fiind bine acompaniat de orchetrs Filarmonicii din Piteşti conduse de Tiberiu Oprea.

Probabil că această seară de început de martie iernatic şi cu ninsoare a fost unul din momentele de vârf al stagiunii.

• Distribuie:
• Distribuie
•