Seară simfonică rusă

Astă seară joi 5 mai pe o vreme rece ne-am încălzit în sala de concerte cu muzică bună. Ni s-a oferit muzică din repertoriul rus în interpretarea Orchestrei filarmonice din Piteşti condusă de Alexandru Ganea.

Programul a fost deschis de Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră în do minor op. 18 de Serghei Rahmaninov. Pianistul invitat în această seară a fost Horia Maxim. Rahmaninov a fost unul din cei mai importanţi compozitori ai acestui instrument. Concertul de faţă este în repertoriul celor mai importanţi pianişti fiind divizat în trei părţi. Este un concert scris la începutul secolului XX. În prima parte se dezvoltă teme agitate şi instabile cu pianul răsunând ca un clopot. În partea a doua sunt executate mai lent arpegii cromatice cu acompaniamentul orchestrei. Ultima parte are motive melodice de un mare romantism care mi-au reamintit de Ceaikovski. Este o compoziţie de mare melodicitate şi de respiraţie care face din şcoala rusă de compoziţie una din cele mai importante din secolul XX. Concertul a fost motiv de inspiraţie pentru Frank Sinatra şi a fost folosit de filmul Scurtă întâlnire al lui David Lean din 1945 şi în Şapte ani de căsnicie a lui Billy Wilder cu superba actriţă Marilyn Monroe. Pianistul Horia Maxim a dăruit publicului un bis cu un preludiu de Ravel.

În partea a doua a concertului dirijorul Ganea ne-a oferit în deschidere piesa lui Mihail Glinka Fantezia pentru orchestră pe două teme populare ruseşti Kamarinskaia. Este o temă fundamentală pentru evoluţia ulterioară a muzicii clasice ruse. Se simte tonul popular susţinut de partida de coarde. Bucata a fost interpretată alert şi cu dăruire.

În final ni s-a oferit Ceaikovski cu o bucată inspirată din opera lui Dante: Fantezia pentru orchestră după Cântul V (Infernul) din Divina Comedie op.32 Francesca da Rimini. Dante evocă aici iubirea imposibilă dintre această aristocrată şi fratele soţului ei Giovanni da Malatesta, Paolo. Giovanni se răzbună pe Paolo şi-l omoară împreună cu Francesca. Muzica este un poem simfonic de un mare dramatism în deschidere evocând infernul ca în final să se simtă pas de deux din baletele ceaikosvkiene.

A fost o reuşită seră de muzică, orchestra a executat cu măiestria partitura, Ganea s-a executat cu atenţie de sarcina de a ţine în frâu orchestra şi noi ne-am bucurat în pofida vremii reci.