Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu a participat la dezbaterile pe tema educatiei organizata la Pitesti, alaturi de mai multi parlamentari de Arges, profesori, reprezentanti ai studentilor si sindicatelor. Ea a menţionat că faptul că se continuă dezbaterile pe tema educaţiei reprezintă dovada interesului faţă de acest sistem.

„Este nevoie de toate vocile care reprezintă sistemul pentru a face schimbări. Puterea nu a avut răbdare să îşi termine lucrul. La Senat se parcursese mai mult de jumătate din lege. Care a fost urgenţa? A fost o decizie pur politică, fără legătură cu nevoia sistemului de învăţământ, pentru a nu se destrăma coaliţia de la putere. A fost nevoie de un instrument care să stăpânească sistemul. Ca şi sistemul de sănătate, sistemul de învăţământ suportă criza aproape integral. Bugetul învăţământului nu este de 6% din PIB, aşa că au redus fondul de salarii cu 27% faţă de anul anterior. Nu poţi produce o asemenea vânzoleală în sistem fără un studiu de impact. Trecerea clasei a noua la gimnaziu este o mare pierdere pentru elevi. Când în 2003 am trecut la învăţământul obligatoriu de 10 clase, am avut baze statistice, care arătau că ponderea tinerilor cu vârste între 18 şi 23 de ani care nu reuşeau să termine liceul crescuse de la 15 la 23%. După ce am făcut modificarea, ponderea scăzuse la 15,7%. O societate nu poate performa fără învăţământ. Ei fac legea şi o plătesc copii! Sper să reuşim să o corectăm înainte de a se produce toate aceste efecte nenorocite. Singurul câştig este că nu se aplică imediat. Normal este să ne ducem cu liceul obligatoriu sau cu o şcoală profesională ancorată în piaţa muncii.

S-au dat puteri excesive conducătorilor de învăţământ. Nu e normal ca un rector sau un director de şcoală să aibe atâta putere. În mediul universitar, puterea trebuie să o aibă Senatul, iar în cel şcolar consiliul profesoral. Nu este posibil ca stundeţii, deşi sunt membri în Senat, să nu participle la alegerea rectorului, care este numit de ministru. Aşa ceva nici comuniştii nu şi-au permis.

Trebuie să facem o lege care să nu permită niciun fel de abuz. Cum este posibil ca profesorii dintr-o şcoală, şi din păcate este din Argeş, să se plângă că directorul nu le-a împărţit fluturaşii pentru că vrea să împartă banii cum vrea el.

Cât priveşte titularizarea, sunt profesorii titularizaţi prin examen şi cei care vor deveni titulari, dar pe post, nu în sistem. Vor rămâne la mâna directorilor, pot sta cât este nevoie, dar peste o vreme postul poate să nu mai fie viabil şi profesorul îşi pierde drepturile.

În privinţa comasărilor, cred că nu este admisibil să pui copii să meargă 5-6 kilometri pe jos, apoi să fie atenţi la şcoală şi să mai şi consideri că există o egaliate de şanse în şcoli. Cei din mediul rural sunt cei mai afectaţi de această lege. Cât priveşte masteratul, este foarte posibil ca acesta să fie făcut pe banii statului de către ONG-uri pe care le au cei ce au susţinut această lege. Banii se duc în alte direcţii, nu în şcolile adevărate.

Niciodată, nimeni nu şi-a permis să buverseze anul universitar la jumătatea lui. Înainte de începerea semestrului doi, ministrul a emis un ordin, peste ceea ce spunea legea, prin care obligă la pensionare profesorii. La mine ar trebui pensionaţi o treime din profesori. Pur şi simplu se decapitează sistemul”, a afirmat fostul ministru PSD. Cu sesizările notate din Argeş, Ecaterina Andronescu va merge la Senat, acolo unde va încerca totuşi modificarea legii.

O lege scremută

Reprezentantul sindicatului „Spiru Haret” a criticat faptul că Guvernul nu a ţinut cont de propunerile sindicatelor, doar pentru că principala intenţie a fost să fie exercitat un control politic total. „A fost o lege scremută, obţinută cu ajutorul unei Curţi Constituţionale private, proprietatea privată a preşedintelui. Nimeni nu ne-a luat în seamă ceea ce am propus. Nu ştiu de ce am adoptat-o. Nu ni se oferă nicio perspectivă. Se urmează crearea tipului de om nou, băsescian. Va fi unul cu trup mare şi capul mic. Nu are nici metodologie! Nu va exista descentralizare.

Doar pentru că domnul Gardin trebuie învăţa minte, sunt băgaţi în restrângere de activitate 32 de psihopedagogi. De ce? Poate că nu va rămâne aşa, poate vom ajunge şi la instanţe!”, a precizat liderul de sindicat. Liderul sindicatului „Muntenia”, a precizat că au început acţiunile pentru modificările unora dintre articolele Legii. În privinţa noului Cod al Muncii, el a afirmat că se doreşte o dereglare a forţei de muncă, astfel încât salariaţii să nu îşi mai poată câştiga drepturile prin intermediul sindicatului, ci printr-un proces direct cu salariatul.

Ei semnează, noi plătim

Primarul Ion Georgescu de la Mioveni s-a întrebat, mai mult retoric, cine este angajatorul profesorilor? „Când apăr litigii, plăteşte primarul, pentru că restul nu mai au calitate procesuală. Dacă eu sunt obligat să plătesc profesorii, de ce îi angajează Inspectoratul? Vom ajunge să ne blocheze contul şi să ne ia banii. Nu am nimic cu profesorii, dar ce vină are şi Consiliul Local, când nu noi, primarii semnăm”, a afirmat primarul de la Mioveni.

Educaţia, preţul existenţei Guvernului Boc

Deputatul Bogdan Niculescu- Duvăz, a afirmat că parlamentarii, mai ales cei din Argeş, nu reprezintă o majoritate în Parlamentul României pentru a reuşi să modifice legislaţia în sensul dorit de cetăţeni. Cât priveşte modul în care a fost asumată legea educaţiei, el a precizat că nici măcar „această majoritate portocalie nu dădea încrederea necesară Guvernului că va trece legea în această formulă. Din păcate, acesta este preţul ca Guvernul Boc, al domnului Băsescu, să reziste. În orice fel de gest de reformare, trebuie să acordăm timp pentru a vedea efectele. Or, prin asumarea savamolnica, nu va produce decât o nouă modificare, când va veni o noua majoritate. Această reformă are două scopuri- să reducă cheltuielile la Guvern sau chiar să le transporte către autorităţile locale şi să politizeze cât mai mult sistemul”.

• Distribuie:
• Distribuie
•