Una dintre stratagemele preferate ale lui Traian Basescu este sa mute bobii discutiilor de la ultimii 5 ani – cei ai mandatului propriu – la ultimii 20, adica de la tema precisa a presedintiei sale la generalitatea unei intregi perioade istorice.
Scufundarea propriei prestatii de presedinte in balta mare a tot felul de fapte si intamplari, petrecute in rastimpul a doua decenii, este tot un fel de frauda morala.
Dl.Basescu trebuie sa raspunda, mai intai, la niste intrebari despre ce au facut, in acesti cinci ani, el si neamurile lui, si camarila lui de asfaltatori si de borduristi si abia mai apoi ar putea sa dea cu batul prin colbul unei intregi istorii. E vorba despre subiecte notorii din biografia recenta a presedintelui Basescu, precum praduiala flotei, gabjirea casei din Mihaileanu, spalarea unor bani multi prin terenul din Privighetorilor, garnisirea fiicei celei mari cu un apartament de 1.000.000. euro ori cadorisirea celei mici cu titlul de europarlamentar etc.
Mandatul lui Basescu a insemnat renasterea unor stari de lucruri pe care le credeam definitiv abandonate, acum 20 de ani. Actualul presedinte a avut destule contra-performante politice, prin care „a reusit“ sa dea inapoi cu peste doua decenii viata societatii romanesti, la foarte multe capitole. Starea de saracie din tara este evidenta. Teama de ascultarea convorbirilor telefonice a ajuns, in acesti ultimi ani, la cote inimaginabile, facand acum, post-factum, din practicile vechii securitati, un fel de joaca de copii! Parlamentul bicameral, specific unei democratii europene, vrea sa-l transforme intr-o Mare Adunare Nationala, iar premierii si ministrii ii desemneaza in stilul in care, pe vremuri, erau numiti verdetii, bobii sau dascalestii. Si enumerarea asemanarilor cu un regim tipic autoritar, pe care Basescu le pune in bilantul sau, ar putea continua.
Peste toate raman, insa, doua lucruri definitorii pentru ceea ce „a reusit“ acest presedinte de tara in numai 5 ani.
In primul rand, a readus dihonia in societatea romaneasca, care acum este mult mai convulsionata si mai dezbinata decat in anii ‘90. In vremea lui Traian Basescu, conflictul intre oameni a fost ridicat la rang de lege, cearta a devenit un mod de viata, agresiunea verbala – stilul predilect de comunicare in politica, iar violenta – un principiu al supravietuirii.
In al doilea rand, Basescu a descoperit, a incurajat si a cultivat fauna portocalie a talibanilor politici – agenti de influenta exclusivisti, toxici, radicali, mincinosi, manipulatori – pe care i-a crescut la sanul sau si i-a aruncat in lume, in societate, in media, in Guvern si in Parlament, oferindu-le sinecuri, bani, favoruri, exclusiv pe baza de servilism si pupat papucul sultanului.
Ii vedem dand cu pumnul in masa prin studiourile de televiziune si parasind emisiunile la care au fost invitati; mint de ingheata apele despre flota disparuta si autostrazile nefacute; tipa isteric la ONG-urile care s-au incumetat sa arate spre lege in cazul abuzurilor neconstitutionale ale sefului de la Cotroceni; plini de o trufie fara seaman, ii jignesc pe toti cei care se incumeta sa le arate barna din ochi si se rastesc la cei care nu accepta normele gandirii unice portocalii; ii vedem cum dispretuiesc, in direct si la ore de varf, distinsi rectori de universitati, care au scrise mai multe carti decat au ei citite, dar pe care mutantii cotrocenisti ii fac „zero“, „nulitati“, niste „nu exista“… O fosta procuroare ceausista, convertita peste noapte la „societatea civila“, incearca sa dicteze democratia cu mijloacele inchizitiei; tot felul de neispraviti sunt facuti ambasadori si, apoi, ministri, doar pentru meritul de a fi injurat sistematic pe toti adversarii politici ai tatucului de la Cotroceni; un asemenea politruc de moda noua a putut publica un omagiu libidinos sub titlul „Traian cel Mare“!; asa-zisi „profunivi“ facuti pe puncte, din nebagare de seama, in ceata tranzitiei, dar cu pretentii aristocratice, afirma „academic“ despre adversarii politici ca „delireaza“ si ca „ii detesta“; dupa cum e si mai grav faptul ca importante institutii de cultura sunt impanzite cu asemenea politruci de moda noua, bieti secuvinisti afirmati doar prin linsul clantelor de la Cotroceni.
Intrebarea tulburatoare pe care si-o pune orice om normal este cum de a mai fost posibila aparitia unor mutanti politici, dupa acesti 20 de ani de la abolirea vechiului regim?Vi-i imaginati pe toti acestia cum s-ar fi manifestat in anii 50?! Cu automatul pe umar si haina de piele pana la pamant, dand buzna, noaptea, peste oameni si omorandu-i fara cracnire, in spatele curtii?!…
Octavian Stireanu

• Distribuie:
• Distribuie
•