
- Publicat de: Andreea Ioana Visa
- 5-02-2025, ora 18:22
- Știri, Știri
Profesorii, disperați: „Toate aceste drepturi sunt încălcate!”
Profesorii, disperați: „Toate aceste drepturi sunt încălcate!”
Citiți și: Se spune stop! Schimbare totală în școli: Dascălii sunt obligați!În data de 31 ianuarie 2025, profesorii de limbi romanice și germană din Pitești, membri ai Cercului pedagogic, au analizat proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal, aflate în dezbatere publică.
La acest demers au participat cadre didactice din toate liceele din Pitești, incluzând unități teoretice, tehnologice și vocaționale.
Citiți și: Schimbări majore în Educație! Ce se pregătește pentru eleviAceștia au subliniat importanța menținerii unui număr suficient de ore pentru studiul limbilor moderne, în special pentru limba franceză și germană, considerându-le esențiale în formarea unei educații complete pentru elevi.
Comunicatul în întregime:
„Membrii Cercului profesorilor de limbi romanice, Piteşti şi ai Cercului profesorilor de limba germană, Argeş au luat act de Proiectele planurilor-cadru pentru învăţământul liceal puse în dezbatere publică, în data de 31.01.2025.
După o primă analiză de oportunităţi şi riscuri ale propunerilor din Proiectele planurilor-cadru, facem următoarele precizări:
Aderarea la spaţiul european şi la valorile europene şi euro-atlantice presupune, înainte de toate, educaţie în spiritul acestor valori, educaţie care necesită, fără doar şi poate, o componentă lingvistică, fără de care nu sunt posibile nici mobilitatea, nici comunicarea, nici inserţia şi competitivitatea pe piaţa muncii.
Umanişti fiind şi corecţi faţă de menirea noastră de a forma în şcoală oameni şi nu roboţi, considerăm că este absolut obligatoriu ca disciplinele Limbi moderne, Istorie, Geografie să se regăsească în trunchiul comun pentru toate filierele, profilurile şi specializările, cu un număr de ore suficient pentru a se realiza achiziţia de cunoştinţe şi formarea de competenţe specifice fiecărei discipline sus-menţionate.
Argumentul principal este reprezentat de însuşi principiul fundamental al educaţiei, acela al formării cetăţeanului european în spiritul valorilor europene, corect informat şi capabil să comunice în limbile principale folosite în spaţiul Europei multiculturale şi multilingvistice.
În contextul prezenţei României în toate forurile europene şi al liberei circulaţii în spatiul Schengen, al promovării plurilingvismului şi interculturalităţii, cunoaşterea şi folosirea limbilor de circulaţie în Europa este imperios necesară.
În contextul accesului liber la informaţie din prezent, elevii noştri au dreptul de a consulta materiale specifice profilului şi specializării lor în limbi străine, au dreptul de a se informa din presa străină, de a accesa marile biblioteci ale lumii, marea cultura universală.
Însa, fără o educaţie lingvistică serioasă, toate aceste drepturi le sunt încălcate.
Viitorii studenţi şi viitorii specialişti în diverse domenii vor participa la conferinţe internaţionale, vor fi nevoiţi a consulta bibliografii, studii, materiale în limbi străine, iar perfectionarea pe tot parcursul vieţii va fi drastic limitată de necunoaşterea limbilor străine.
Considerăm că două ore pe săptămână în trunchiul comun la limbile moderne și o oră pe săptămână de limbaj de specialitate ar fi în folosul unei bune formări, atât pentru un viitor parcurs universitar, cât si pentru accesul imediat pe piaţa muncii al absolvenţilor liceelor tehnologice.
Profesorii, disperați: „Toate aceste drepturi sunt încălcate!”
Se știe că, în zilele noastre, nenumărate companii străine îşi desfăşoară activitatea şi în România, iar cunoasterea limbilor străine este un mare avantaj la angajarea tinerilor.
Reducerea numărului de săptămâni de carte și creșterea celor de practică la filiera tehnologică, precum și scăderea numărului de ore pe săptămână, vor conduce inevitabil la diminuarea accentuată a competentelor lingvistice ale absolvenţilor.
Adaugăm că, în majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene, studiul limbilor străine este tratat cu maximă seriozitate şi responsabilitate.
Pentru exemplificare, în Ungaria sunt alocate limbilor străine 5-8 ore săptămânal, în Germania 6-8 ore, în Franţa până la 4 ore pentru fiecare limbă străină, în Danemarca până la 3 ore doar pentru L2.
Atragem atenţia că, prin reducerea drastică a numărului de ore pentru L2, fenomenul meditaţiilor va escalada, părinţii se vor vedea obligaţi să suporte financiar educatia lingvistică a copiilor.
Menţionăm că s-a lansat de ceva vreme în spaţiul public propunerea ca absolvenţii de liceu să susţină examen de bacalaureat la două limbi străine.
În aceste condiţii, 1 oră pe săptămână nu poate asigura pregătirea necesară promovării unui astfel de examen, decât cu suplimentarea acesteia în particular.
De asemenea, olimpiadele şi concursurile scolare şi extraşcolare vor fi inaccesibile pentru disciplina L2, în condiţiile în care elevii vor concura cu cei care studiază aceeaşi limbă modernă ca L1.
Nu în ultimul rând, atragem atenţia că foarte multe şcoli derulează proiecte europene cu parteneri străini, unde cunoaşterea limbilor moderne este una din condiţiile principale în demararea şi realizarea acestor proiecte.
Reducerea drastică a orelor de limbi moderne va limita dramatic accesul la acestea pe viitor, cu consecinte şi la nivelul proiectelor europene la nivel universitar.
Profesorii, disperați: „Toate aceste drepturi sunt încălcate!”
Pornind de la aceasta scurtă analiză, propunem următoarele:
– menţinerea a cel putin 2 ore pe săptămână pentru L1 si L2 în trunchiul comun pentru toate filierele, profilurile şi specializările ;
– introducerea în curriculumul de specialitate a Limbajelor de specialitate (pentru profilul real – limbajul informatic, medical, economic în limbile moderne studiate, pentru profilul uman – limbajul economic, juridic, pentru filiera tehnologică – limbajul tehnic) ;
– introducerea L3 în curriculumul de specialitate la profilul uman.
În concluzie, facem apel la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la Inspectoratele Şcolare Judeţene, la toate universităţile din România, la Institutul Francez, Institutul Cervantes, Institutul Goethe, Centrul Cultural Italian şi la profesori, specialişti, studenţi, elevi şi părinti să se solidarizeze şi să susţină studierea serioasă şi responsabilă a limbilor moderne în trunchiul comun şi în curriculumul de specialitate din planurile-cadru, indiferent de filieră, profil şi specializare, în interesul suprem al beneficiarilor sistemului de educaţie.”
Astfel, profesorii din Pitești solicită menținerea unui număr adecvat de ore pentru limbile moderne, ca parte a trunchiului comun în toate filierele liceale.
Ei subliniază că educația lingvistică este crucială pentru integrarea elevilor în piața muncii și în societatea europeană, având un rol important în dezvoltarea competențelor necesare viitorilor cetățeni europeni.
Reducerea acestora ar limita accesul elevilor la oportunități educaționale și profesionale fundamentale.