Guvernul pregătește o primă etapă a reorganizării administrativ-teritoriale, bazată pe comasarea voluntară a comunelor, orașelor și municipiilor. Un proiect de ordonanță de urgență prevede stimulente financiare importante pentru administrațiile care acceptă unirea, printre care un program de investiții de 4 miliarde de lei în perioada 2027-2028 și reducerea cu 50% a impozitelor pe locuințe și terenuri intravilane, timp de cinci ani.
Documentul se află încă în stadiul de proiect, astfel că prevederile pot suferi modificări înainte de adoptare. Potrivit informațiilor publicate de stiripesurse.ro, Guvernul ar urma să îl pună în transparență decizională în perioada 19-20 noiembrie, iar aprobarea ar putea avea loc săptămâna viitoare.
În această etapă, nicio localitate nu va fi obligată să se unească. Procedura va putea fi inițiată de cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate, din același județ, care au teritoriu continuu și sunt conectate printr-un drum național, județean sau comunal. Pot participa comune, orașe și municipii, cu excepția Bucureștiului.
Primul pas va fi adoptarea unor hotărâri de către consiliile locale, cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție. Ulterior, locuitorii fiecărei localități vor fi consultați prin referendum. Pentru continuarea procedurii, referendumurile trebuie să fie valabile și să înregistreze rezultate favorabile în cel puțin două dintre unitățile administrativ-teritoriale implicate.
Este necesară participarea a cel puțin 30% dintre alegătorii înscriși pe listele permanente, iar voturile valabil exprimate trebuie să reprezinte minimum 25% din numărul acestora. Cheltuielile pentru organizarea referendumurilor vor fi suportate de Guvern.
Votul favorabil nu va duce însă automat la comasare. Ministerul Dezvoltării va pregăti o inițiativă legislativă, care va fi transmisă Parlamentului, iar reorganizarea va deveni posibilă numai după adoptarea legii.
Ultima oră! Cum arată prima etapă a reorganizării administrativ-teritoriale
Potrivit proiectului, reședința noii unități administrativ-teritoriale va fi stabilită în localitatea care a avut cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale încasate pe cap de locuitor în anul fiscal anterior referendumului. Dacă există egalitate, va conta numărul locuitorilor.
Prin urmare, o comună mai mică, dar cu încasări fiscale mai mari pe cap de locuitor, ar putea deveni sediul administrației rezultate din comasare. Denumirea noii unități va putea fi stabilită de autoritățile locale și supusă referendumului.
Unul dintre stimulentele prevăzute pentru locuitori este reducerea cu 50% a impozitelor pentru clădirile cu destinație rezidențială și terenurile situate în intravilan. Facilitatea ar urma să se aplice persoanelor fizice, timp de cinci ani fiscali consecutivi, începând cu 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități administrativ-teritoriale.
Reducerea nu vizează toate impozitele locale și nici terenurile extravilane. Pierderile de venituri ale administrațiilor locale generate de această măsură vor fi compensate integral de la bugetul de stat, pe întreaga perioadă de cinci ani.
Proiectul prevede înființarea programului multianual START Reforma Administrativă, coordonat de Ministerul Dezvoltării. Acesta ar urma să beneficieze de o alocare totală de 4 miliarde de lei pentru anii 2027 și 2028, câte 2 miliarde de lei anual.
Fiecare localitate sau structură administrativă selectată ar urma să primească o prealocare de minimum 4 milioane de lei. Prioritate vor avea comasările care includ comune cu cel mult 1.500 de locuitori și care duc la formarea unor unități administrativ-teritoriale cu minimum 2.500 de locuitori.
Fondurile vor putea fi folosite pentru investiții în apă și canalizare, gaze, drumuri, poduri, transport public, iluminat, școli, servicii medicale, infrastructură socială, turism, protecția mediului și digitalizarea administrației. Sunt prevăzute și cheltuieli pentru documentații cadastrale, planuri urbanistice generale și pregătirea proiectelor de investiții.
O prevedere importantă permite folosirea banilor și pentru plata unor datorii restante ale administrațiilor locale, precum și pentru alte cheltuieli de funcționare sau dezvoltare legate de integrarea administrativă.
Din suma totală, 10 milioane de lei ar urma să fie alocate unei campanii naționale de informare a populației cu privire la reorganizare și la implicațiile acesteia.
În urma comasării va exista o singură primărie, un singur primar și un singur consiliu local pentru întregul teritoriu rezultat.
Proiectul prevede că angajații aparatelor de specialitate ale primarilor din localitățile comasate vor fi preluați de noua administrație. Reorganizarea personalului nu va începe imediat, ci după o perioadă de tranziție de un an, calculată începând cu anul următor comasării. Ulterior, procesul va trebui finalizat în maximum șase luni.
În această perioadă, proiectul permite redistribuirea atribuțiilor și mutarea personalului, fără reducerea numărului de posturi ocupate ca efect direct al comasării. Pentru funcțiile de conducere care se suprapun vor fi organizate examene sau concursuri între persoanele care ocupau definitiv respectivele posturi.
Protecția nu va fi însă nelimitată. Începând cu al treilea an după comasare, noile administrații vor intra sub incidența regulilor generale privind numărul maxim de posturi din administrația locală.
Separat, proiectul prevede posibilitatea unei majorări salariale de 35% pentru personalul Ministerului Dezvoltării care se ocupă de pregătirea și implementarea reformei. Măsura nu vizează toți angajații ministerului sau ai primăriilor, ci doar personalul care îndeplinește atribuțiile prevăzute în document.
Proiectul include și garanții pentru comunitățile minoritare. Dacă într-una dintre localitățile comasate o minoritate națională reprezenta cel puțin 20% din populație, potrivit ultimului recensământ, drepturile privind folosirea limbii materne în relația cu administrația publică vor fi menținute pe întreg teritoriul noii unități, chiar dacă ponderea respectivei comunități scade sub pragul legal după reorganizare.
Pentru a evita deplasările inutile, în fostele sedii ale primăriilor vor putea funcționa puncte locale de lucru ale noii administrații. Acestea vor putea primi cereri, elibera documente și acorda asistență cetățenilor.
Locuitorii nu vor fi obligați să își schimbe buletinele, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare doar pentru că localitatea ori adresa administrativă își schimbă denumirea. Documentele vor rămâne valabile până la expirare. Dacă preschimbarea va fi necesară sau solicitată ca urmare a comasării, aceasta va fi gratuită, costurile fiind suportate de la bugetul de stat. Modificările cadastrale determinate exclusiv de reorganizare vor fi realizate, de asemenea, fără taxe pentru proprietari.
Noua administrație va prelua patrimoniul, drepturile și obligațiile fostelor unități administrativ-teritoriale. Contractele, datoriile, obligațiile financiare și procesele aflate pe rolul instanțelor vor continua, fiind transferate automat către structura rezultată din comasare.
Proiectele finanțate din fonduri europene, prin PNRR sau prin programe naționale vor putea continua fără reluarea procedurilor de eligibilitate doar din cauza schimbării beneficiarului. De asemenea, documentațiile de urbanism și procedurile de autorizare aflate în derulare își vor păstra efectele în condițiile legii.
Potrivit proiectului, noile administrații ar urma să își înceapă activitatea odată cu următoarele alegeri locale. Pentru ca o comasare să fie aplicată la următorul scrutin, legea care o aprobă trebuie publicată în Monitorul Oficial cu cel puțin 30 de zile înainte de hotărârea Guvernului privind data alegerilor.
Până la constituirea noilor autorități, primarii și consiliile locale actuale vor asigura funcționarea serviciilor publice, fără să poată angaja viitoarea administrație în obligații financiare pe termen lung, cu excepțiile prevăzute pentru continuarea proiectelor și contractelor existente sau pentru situații de urgență.
În fundamentarea proiectului, Guvernul invocă numărul mare de comune cu populație redusă și dificultățile administrative și financiare ale acestora. Potrivit datelor prezentate în document, România are 429 de comune cu maximum 1.500 de locuitori, în care trăiesc în total 479.290 de persoane. Populația acestor comune a scăzut cu 35% în perioada 2002-2011 și cu încă 15,93% între 2011 și 2021.
Un alt argument este lipsa personalului specializat: în 2023, 249 de comune nu aveau ocupat postul de secretar general.
Guvernul susține că reunirea resurselor financiare și administrative ar putea crește capacitatea localităților de a atrage fonduri europene, de a realiza investiții și de a asigura servicii publice.
Proiectul reglementează însă numai prima etapă, cea a comasărilor voluntare. Nu prevede obligarea comunelor care refuză reorganizarea să se unească și nici nu stabilește un termen-limită de 1 martie 2027 pentru organizarea referendumurilor.
Toate aceste măsuri sunt, deocamdată, propuneri incluse într-un proiect de ordonanță de urgență, care poate fi modificat înainte de adoptarea de către Guvern.
![[236x587px]TârgDeJucării_epitesti](https://epitesti.ro/wp-content/uploads/2024/04/236x587pxEveniment-Destiny-Park_epitesti-2.jpg)









![[270x300px]TârgDeJucării_epitesti](https://epitesti.ro/wp-content/uploads/2024/04/270x300pxEveniment-Destiny-Park_epitesti-2.jpg)


