Avertisment teribil: Cutremur mare în Argeș

Cutremurele devastatoare care au îndoliat Turcia și Siria au readus în atenție gravitatea seismelor așa-numite “de suprafață”.

Acestea se produc la adâncimi de numai câțiva kilometri, ceea ce le face devastatoare deoarece undele seismice se propagă rapid pe orizontală.

Spre deosebire, cutremurele “de adâncime” care se produc în Vrancea sunt la peste 100 km, iar undele trebuie mai întâi să se propage pe verticală și apoi pe orizontală.

Nu întâmplător barajul Vidraru a fost proiectat să reziste la cutremure de 9 grade pe scara Richter.

Avem în apropiere zona seismică Făgăraș – Câmpulung în care se produc tocmai temutele cutremure de suprafață. Până acum, aici au fost generate seisme de mică intensitate, însă evenimentele din Turcia arată că oricând lucrurile pot escalada.

Ei bine, specialiștii consideră că avem de-a dace cu o falie tectonică care face posibile cutremure de gradul 9 la Câmpulung! Nu întâmplător în trecut aveam stație seismică la demisolul liceului Dinicu Golescu!

Conform imaginii de mai jos, care este un extras din Planul Urbanistic General al Câmpulungului, desenată cu verde, vertical, în zona mediană a desenului, este marcată zina de subducție a două plăci tectonice, în zona Matrițe!

Vorbim despre Unitatea Teritorială de Referință – UTR13 extras din Planul de Urbanism General – PUG Câmpulung, în vigoare din 2003.

UPDATE : DESPRE CUTREMURELE DIN ZONA FĂGĂRAȘ – CÂMPULUNG, ARGEȘ

”Este caracterizată de șocuri ce pot ajunge până la Mw~6.5, cele mai puternice cutremure de suprafață înregistrate pe teritoriul României”

Conform Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), „cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pământului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate.

Cutremurele din România de origine tectonică se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi < 60km) sau la adâncimi intermediare (aproximativ între 60 și 200 km adâncime)”.

În România avem de-a face cu cutremure de adâncime mare (Vrancea) și de mică adâncime, așa cum este și cazul Zonei Făgăraș – Câmpulung.

„Zona Făgăraș – Câmpulung este situată în partea de răsărit a Carpaților Meridionali.

Este caracterizată de șocuri ce pot ajunge până la Mw~6.5, cele mai puternice cutremure de suprafață înregistrate pe teritoriul României.

Ultimul cutremur major s-a produs pe 16 ianuarie 1916 (Mw=6.4) – magnitudine-moment – și a fost urmat de o importantă activitate de replici.”, arată INFP.

Detalii, aici.

Referitor la cutremurul din 1916, acesta s-a produs în dimineața zilei de 26 ianuarie 1916, la ora locala 9.37.

A fost cel mai puternic cutremur crustal (seismele crustale se produc în Crusta Pământului, până la 60 de km adâncime) cu originea pe teritoriul actual al țării înregistrat.

Cutremurul a avut epicentrul în zona CUMPĂNA – PISCUL NEGRU (județul Argeș), în Munții Făgăraș, pe Valea Argeșului superior, o zonă care se află în coada actualului lac de acumulare Vidraru.

Intensitatea maximă a mișcării seismice a atins VIII-IX grade pe o rază de câțiva kilometri în jurul epicentrului.

Mișcarea seismică a fost resimțită mai puternic în Sudul și centrul Transilvaniei, dar și în Nordul Olteniei și al Munteniei, cu deosebire în zonele subcarpatice și de munte din județele Argeș, Vâlcea, Sibiu, Brașov și Dâmbovița. Cutremurul a fost resimtit și la București cu intensitatea de IV grade.

Cutremurul a fost urmat de un mare număr de replici și cutremure secundare, consemnate pe durata mai multor luni, până la 6 mai 1916.

În zona epicentrală a fost percepută foarte violent mișcarea pe verticală. Durata fazei perceptibile a seismului ar fi fost de cca. 20 de secunde.

Cutremure similare în zona Făgăraș – Câmpulung au fost în 7 decembrie 1746 și 19 februarie 1832. Detalii, aici:

CUTREMURUL PUTERNIC DE LA 26 IANUARIE 1916 DIN REGIUNEA FAGARAS-CAMPULUNG.

DE REȚINUT CĂ AU MAI FOST CUTREMURE ÎN ZONA RESPECTIVĂ, DAR NU AU FOST MĂSURATE DEOARECE NU EXISTA O ASEMENEA TEHNOLOGIE.

Foto: descriptiv

• Distribuie:
• Distribuie
•