Anchetă la Holcim. Scandal pe piața cimentului. Analiza sectorului producerii și comercializării cimentului din România indică o situaţie atipică, în care producătorii de ciment își menţin cote de piață aproximativ egale şi stabile în timp, crescând astfel riscul apariției unor forme de coordonare a activităților, precizează Consiliul Concurenței într-o informare de presă trimisă pe adresa redacției noastre.

„Riscul este cu atât mai mare cu cât fluctuațiile cotelor de piaţă sunt reduse și nu există schimbări în ierarhia la nivelul industriei. Acest aspect ridică suspiciuni sub aspect concurenţial, mai ales în condiţiile în care cei 3 producători de ciment au capacităţi de producţie funcționale diferite, iar gradul de utilizare al acestora este profund asimetric: producătorul de ciment cu cea mai mare capacitate de producţie în funcțiune are cel mai mic grad de utilizare al acesteia”, potrivit sursei citate.

Aceste concluzii vin în urma finalizării anchetei sectoriale pe care Consiliul Concurenței a făcut-o pe piaţa producerii și comercializării cimentului în perioada 2013-2017.

Printre cele 3 companii se numără și Holcim, care are o fabrică de ciment în Muscel (județul Argeș), mai exact în comuna Valea Mare Pravăț (foto).

„Principalele companii active pe piața producerii cimentului sunt integrate pe vertical, pentru a eficientiza procesul de producție a cimentului, a reduce costurile şi a facilita accesul la resurse, deținând capacități de producție atât pe piețele de extracție/prelucrare şi comercializarea agregatelor minerale, cât şi pe pieţele producerii şi comercializării betoanelor, mortarelor şi șapelor, prefabricatelor din beton.

Astfel, cele 3 mari companii – Holcim România, CRH România şi HeidelbergCement România – sunt prezente şi pe alte două piețe: producerea şi comercializarea filerului de calcar, respectiv a lianților hidraulici speciali/rutieri (HeidelbergCement România nu produce astfel de lianți). Atât filerul de calcar, cât şi lianții hidraulici se produc în fabricile de ciment”, precizează instituția.

Consiliul Concurenței are suspiciuni în ceea ce privește existența unei înțelegeri anticoncurențiale între Holcim, CRH România şi HeidelbergCement România: “În urma analizei efectuate în acest sector, Consiliul Concurenţei a constatat că ar putea exista o coordonare între cei 3 producători la nivelul sortimentelor produse și livrate în scopul împărțirii pieței, aceşti producători de ciment având posibilitatea de a ține captivi anumiți clienți astfel încât să mențină cote de piață simetrice.

De asemenea, s-a observat că prețurile anumitor sortimente de ciment oferite de producători au avut aceeaşi evoluţie, ceea ce poate constitui un indiciu privind mecanismul de coordonare prin care principalele companii de pe piaţă reușesc să mențină cote de piață simetrice.

Fiecare dintre cei 3 producători principali din România vinde ciment în aproape toate regiunile țării, dar este evidentă preponderența clienților situați în aria descrisă de o distanță definită la 350 de km în jurul punctului de desfacere. Astfel, nu se poate elimina posibilitatea de împărțire a pieței geografice între producătorii de ciment, criteriul distanță fiind extrem de important în alegerea furnizorului de ciment”.

„Având în vedere aceste elemente, Consiliul Concurenţei a declanşat în luna octombrie o investigaţie privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială între Holcim România, CRH România şi HeidelbergCement România, realizată prin împărţirea pieţei producţiei şi comercializării cimentului din România, din perspectiva cotelor de piaţă şi/sau produselor oferite pe piaţă, limitarea sau controlul producţiei, comercializării, dezvoltării tehnice sau investiţiilor, corelate cu posibila coordonare a politicii de formare a preţurilor practicate de companiile implicate”, informează Consiliul Concurenței.

În cadrul anchetei sectoriale au fost analizate şi reglementările referitoare la modul de obținere a licențelor de exploatare a agregatelor de carieră și s-au formulat recomandări.

„Consiliul Concurenţei a constatat că procedura de acordare de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a permiselor de exploatare în cazul rocilor utilizabile în construcţii şi al acumulărilor de turbă sau al aurului din aluviuni ar putea constitui o limitare a accesului pe piață şi, implicit, o îngrădire a concurenței, în condiţiile în care se atribuie primului solicitant, fără a se ţine cont de alte criterii.

De asemenea, perioada îndelungată (maximum 20 de ani) pentru care se acordă licenţa de exploatare, precum şi dreptul de prelungire, nelimitat, pe perioade succesive de câte 5 ani, blochează accesul la piață şi pot conduce la închiderea acesteia pe o perioadă nedeterminată sau până la epuizarea resursei exploatabile pentru care s-a acordat licența.

Ca urmare, autoritatea de concurență recomandă introducerea de prevederi în proiectul de modificare a Legii minelor în sensul reducerii perioadei de acordare a licenţei de exploatare și a prelungirii acesteia”, precizează Consiliul Concurenței. (Sublinierile aparțin redacției) 

• Distribuie:
• Distribuie
•