Este grav ce se întâmplă în Argeș

Este grav ce se întâmplă în Argeș

Județul Argeș se numără printre marile centre industriale ale României care au resimțit puternic efectele tranziției economice din ultimele trei decenii.

Potrivit unei analize publicate de Profit.ro, între anii 1990 și 2024, Argeșul a pierdut aproximativ 44.900 de persoane ocupate, clasându-se pe locul 24 la nivel național în topul județelor cu cele mai mari scăderi ale forței de muncă.

Platforme industriale uriașe – precum Arpechim, ARO sau Rolast – au fost închise, generând pierderi importante de forță de muncă.

La nivel național, România a pierdut în această perioadă aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate, fenomen determinat de închiderea marilor platforme industriale, migrația externă și declinul demografic.

Deși pierderea este una importantă, Argeșul a traversat tranziția economică mai bine decât alte județe puternic industrializate.

Este grav ce se întâmplă în Argeș

În timp ce Hunedoara (-143.400), Galați (-141.100) sau Prahova (-123.900) au înregistrat adevărate prăbușiri ale numărului de angajați, Argeșul a reușit să limiteze declinul datorită păstrării unor mari investitori și dezvoltării industriei auto.

Uzina Automobile Dacia Mioveni și rețeaua extinsă de furnizori din industria componentelor auto au rămas principalul motor economic al județului, contribuind la menținerea a zeci de mii de locuri de muncă și atrăgând investiții constante în ultimii ani.

Specialiștii arată însă că nici Argeșul nu a fost ocolit de efectele restructurărilor economice. După 1990, numeroase întreprinderi industriale și-au redus activitatea sau au dispărut, iar o parte importantă a forței de muncă s-a orientat către alte județe sau către piața muncii din străinătate.

În același timp, dezvoltarea sectorului auto și a investițiilor private a împiedicat județul să ajungă în situația dramatică a altor foste centre industriale.

Este grav ce se întâmplă în Argeș

Analiza evidențiază și faptul că forța de muncă s-a concentrat în jurul Capitalei. Bucureștiul a câștigat aproape 487.200 de persoane ocupate, iar Ilfovul alte 217.500, devenind principalul pol de atracție pentru angajați.

În afara Capitalei, doar câteva centre universitare și economice, precum Cluj, Timiș și Iași, au reușit să atenueze efectele declinului economic.

Topul județelor cu cele mai mari pierderi de persoane ocupate (1990-2024)
Hunedoara: -143.400
Galați: -141.100
Prahova: -123.900
Neamț: -116.500
Dolj: -95.800
Olt: -93.900
Caraș-Severin: -93.800
Teleorman: -86.300
Brașov: -82.700
Brăila: -80.400
…
Argeș: -44.900

Datele arată că, deși Argeșul rămâne unul dintre cele mai industrializate județe ale României, transformările economice din ultimele trei decenii au avut un impact semnificativ și asupra pieței muncii. Totuși, prezența Dacia și a industriei auto a făcut ca județul să traverseze această perioadă cu pierderi mult mai reduse decât alte foste bastioane industriale ale țării.