SMART KIDS 930X122

alegeri

O SINGURĂ ROMÂNIE

Alegerile care tocmai s-au încheiat n-au avut un rezultat surprinzător. Cei mai mulți dintre noi, cei interesați de votul pentru prima funcție în stat, știam că vom rămâne cu actualul președinte, pentru că omul a candidat, literalmente, singur. Sigur, pe buletinul de vot erau două nume, dar în realitate a fost vorba mai degrabă de un referendum în ceea ce privește președinția fostului și viitorului, de-acum, ocupant al celui mai comod fotoliu de la Cotroceni. Două treimi din jumătatea de Românie prezentă la vot au zis că mai vor încă un mandat cu actualul șef de stat, iar restul alegătorilor au votat contra.

Citiți și: Tinerii își pot decide singuri viitorul

Cu toate acestea, turul doi a produs o surpriză de proporții prin numărul fără precedent al votanților din afara spațiului geografic românesc. Astfel, aproape un milion de români au votat în străinătate, contribuind și ei la cea mai clară victorie electorală din România acestui mileniu. A fost o prezență aproape triplă față de alegerile europarlamentare din mai, atunci când zeci de mii de oameni au stat cu orele la coadă în diverse colțuri ale Europei ca să poată vota. De data asta, însă, cozile au fost insignifiante, pentru că au fost mai multe secții și am și putut vota timp de trei zile. Firește, a mai fost și votul prin corespondență, însă cele câteva zeci de mii de plicuri validate n-au reprezentat o mare reușită.

Milionul de votanți din străinătate, reprezentanți ai celor pe care fosta candidată a fostului partid de guvernământ i-a numit « ăștia », a fost compus din tot felul de cetățeni români. Unii dornici să se prindă în hore, precum cei de la Londra. Alții buni la cântat cântece patriotice, cum a fost cazul în Spania. Au mai fost și destui, prin Germania, Belgia și Luxemburg, care și-au folosit propriile mașini ca să-i ducă pe șoferii de TIR la vot. Oameni normali, care, însă, au ales să voteze, cei mai mulți dintre ei, contra partidului care a fost cel mai prezent la guvernare în ultimii 30 de ani. Oameni care au fost indignați de modalitatea prin care a înțeles același partid să-i trateze de-a lungul anilor, culminând cu manifestarea din 10 august 2018, atunci când sute de români, atât din diaspora, cât și din țară, au fost bătuți și tratați cu gaze lacrimogene de către forțele de ordine, sub comanda guvernului de-atunci. Mai ales că toate statisticile economice din ultimii ani arată că milioanele de cetățeni români care lucrează în afara granițelor reprezintă, colectiv, cel mai mare investitor în economia țării.

Citiți și: Aeronave militare israeliene, prezente în spaţiul aerian al României. Piloții se antrenează!

Opțiunea lor electorală, însă, a deranjat mulți concetățeni din spațiul carpato-danubiano-pontic, care s-au și repezit să ceară drepturi mai puține sau chiar deloc pentru cei care, stabiliți în străinătate, îndrăznesc să voteze altfel decât cu partidul care trebuie. Ba chiar îmi amintesc o postare a unui distins profesor piteștean, care compara diaspora care votează cu hoardele de mineri din iunie 1990, a căror acțiune violentă a blocat avansarea țării noastre către Vest pentru mult prea multă vreme. O postare, de altfel, ironică, pentru că exact acea acțiune lăudată de șeful statului de la acea vreme a determinat primul val serios de migrație de după căderea lui Ceaușescu.

Nu e, însă, o reacție nouă, pentru că mereu românii din afara granițelor au fost făcuți vinovați de către reprezentanții și simpatizanții respectivului partid atunci când au fost pierdute alegerile, în special cele prezidențiale. E drept, există și un sâmbure de adevăr aici, pentru că votanții de-afară nu mai ascultă de primar sau de preot când merg la vot, ceea ce le determină o schimbare a comportamentului electoral. Dar asta nu înseamnă că au mai puține drepturi decât compatrioții rămași în țară. Legea prevede că doar în alegerile locale votezi acolo unde ai domiciliul din buletin, în interiorul țării. Altfel, poți vota oriunde, pentru că legislația noastră electorală, una dintre cele mai relaxate, de altfel, îți dă voie.

Suntem și din punct de vedere electoral egali. Suntem o singură Românie, așa cum remarca președintele reales, care sper, însă, să ne facă, la finalul celui de-al doilea mandat al său, să ne și simțim ca făcând parte din aceeași națiune, oriunde ne-am afla fizic. Pentru că, la urma urmei, la toți ne e dor de cei dragi aflați departe. Noi, cei de-afară, simțim lipsa rudelor și prietenilor, iar ei o simt pe-a noastră. Compensăm această lipsă cum putem, cu ajutorul tehnologiei, dar nimic nu se compară cu prezența fizică. În afară de asta, însă, putem fi mult mai uniți decât suntem acum. Și un prim pas ar fi chiar modificarea legislației electorale, de care se vorbește mult de la turul doi de alegeri prezidențiale încoace. Modificare prin care să avem cu toții dreptul să votăm timp de trei zile sau prin corespondență. Și prin care milioanele de români din afara țării să primească o creștere semnificativă a reprezentării în Parlament, care acum înseamnă doi senatori și patru deputați. Milionul de voturi îl cere și-l merită.

SMART KIDS 555×222

Comentarii

570 X 90 CAPRA 3