S-a născut talent. Anul care tocmai a început ne pune în situația destul de rară de a avea două forțe politice conducătoare. La nivel central avem, de vreo două luni, un guvern de o anumită culoare, care încearcă, nu prea convingător, să repare ceea ce a făcut precedentul cabinet, inclusiv prin numiri, nu toate inspirate sau binevenite. Firește, în interiorul ministerelor și al sutelor de instituții de stat foștii guvernanți sunt încă bine reprezentați. Poate mult prea bine chiar, dat fiind că au avut ani buni la dispoziție pentru a se permanentiza la adevăratele butoane ale puterii.

Pe plan local lucrurile sunt mai simple. Există, în Pitești și în cele mai multe dintre localități, un singur partid care decide tot de vreo trei decenii încoace. Da, au fost niște alegeri europene și prezidențiale pe care marele partid le-a pierdut cu brio, pe deplin meritat, dar asta nu a adus schimbări la nivel local. A fost, spre final de an, o încercare penibilă de debarcare a șefului Consiliului Județean, dar n-a avut neapărat legătură cu schimbarea puterii centrale, ci mai degrabă cu taberele din partidul care conduce fără întrerupere instituția de când a apărut, în 1992.

Dar, pentru că există un nou guvern, vine și timpul să se propage schimbarea și pe plan local. Iar prima poziție vizată, deja liberă, este cea de prefect, pentru care s-au făcut și se fac din ce în ce mai multe valuri. Mai întâi cu tot felul de zvonuri, domeniu în care cel mai important partid de opoziție din județ a excelat dintotdeauna. După care a urmat Propunerea. Un domn pe care nu-l cunosc personal, dar care înțeleg că are o imagine bună nu numai în partid, dar și în afară, probabil datorită funcției importante de la universitate. Dar nu de asta am scris cu majuscule. Ci pentru că omul a făcut una dintre cele mai mari gafe de imagine pe care le-am pomenit în mulții ani de când sunt familiar cu viața publică argeșeană. Și-a semnat felicitarea obligatorie de sărbători nu cu numele și funcția, cum fac toți oamenii de vază, ci cu termenul “propunerea de prefect”. Bine, în jurul nominalizării sale au apărut și alte discuții, cu ziariști percepuți dintr-o dată ca fiind incomozi pentru partidul cu pricina deoarece că au îndrăznit să se intereseze ce-l recomandă pe respectivul cadru universitar pentru funcția cu pricina.

Telenovela pare încă în stadiu incipient, dar îmi dă, și probabil nu numai mie, o impresie pe care aș fi preferat să n-o mai am, după multe schimbări de putere pe care le-am văzut în perioada în care eram jurnalist. Cea de diletantism combinat cu aroganță, un loc comun pentru oricare dintre partidele care au avut prefect în Argeș după 1989, de la vechiul FSN și aproape dispărutul PNȚ-CD și până la defunctul PD-L, dispărut ulterior în PNL, și încă puternicul PSD.

Iar în perspectiva unui an pe care îl sperăm cu toții mai bun, semnele pe care le dă formațiunea care pretinde că vrea să ne elibereze, pentru prima dată în trei decenii, de sub dominația actualilor guvernanți ai județului nu sunt deloc încurajatoare. E clar că Argeșul are nevoie de schimbare, dar nu doar de nume de partid și de angajați la stat. Se impune o altă viziune pentru un județ care a pierdut enorm în ultimii ani și care merită să-și regăsească locul în rândul zonelor cu adevărat importante ale țării. Și dacă va continua cu amatorismele, partidul care a făcut Propunerea va rămâne așa cum se spunea, când eram eu copil, despre cei buni, dar lipsiți de voință și consecvență: “S-a născut talent și a murit speranță”.

• Distribuie:
• Distribuie
•