Concertul de astă seară joi 5 aprilie 2012 a fost întra-adevăr un concert extraordinar.

Pentru că am avut şansa şi onoarea să-l audiem pe un pianist excepţional venit din Franţa Thierry Huillet. Iniţial trebuia să-i audiem în primul rând compoziţiile, pentru că domnul Thierry Huillet este un distins compozitor, dar prin forţa împrejurărilor am putut audia probabil pe cel mai dăruit pianist care a venit la Piteşti.

Iniţial, evenimentul muzical cuprindea şi formidabilul concert pentru vioară de Max Bruch interpretat de Clara Cernat. Superba Clara Cernat (i-am văzut fotografiile şi am urmărit un duo concertistic cu Tierry pe net) este soţia pianistului şi compozitorului Tierry Huillet a suferit un accident în Franţa şi nu a mai putut veni.

Şi din acest motiv programul a trebuit schimbat.

Seara a debutat cu Preludiu pentru orchestră de Thierry Huillet muzică minimalistă, modernă cu accente dramatice dedicată Spaniei de către compozitor.

După această deschidere a spectacolului muzical scena s-a golit şi Tierry Huillet ne-a oferit un recital de pian. Surpriza totală a fost că Tierry vorbeşte o limbă română curgătoare aproape fără accent.

El ne-a explicat conţinutul celor două piese solistice.

Prima a fost Două preludii din Caietul II de  Claude Debussy, anume La puerta del vino şi Ondine.  Debussy a fost îndrăgostit de Spania cu toate că nu a călătorit niciodată acolo şi primul preludiu este dedicat acestei porţi din Alhambra Granadei. Debussy este unul din cei mai de seamă compozitori al începutul de secol XX fiind reprezentantul curentului impresionist alături de Maurice Ravel.

Aşa că a două piesă a recitalului a fost în mod normal Gaspard de la nuit de Maurice Ravel  care cuprinde trei poeme pentru pian după Aloysius Bertrand: Ondine, Le gibet şi Scarbo.

Interpretarea lui Thierry a fost formidabilă, tehnica pianistului este excepţională, dată fiind dificultatea tehnică a interpretării. Thierry a fermecat auditoriul cu tuşeul său ce aminteşte de jazz. Cei doi compozitori se pare că sunt un izvoare de inspiraţie  pentru maeştrii de jazz la pian.

A urmat după pauză Suita Indigo de Thierry Huillet în primă audiţie. Compozitorul a scris o piesă omagială pentru muzica şi muzicienii americani de jazz , omagiindu-i pe Gershwin şi Duke Ellington. Piesa are 10 părţi: Parade, Obsession, Sahara, King Ubu, Last Tango, Got the Tango, Wall Street, Music Hall, Pure Love şi Vertigo. Este o muzică antrenantă cu aer extrem de filmic putând fi suportul unor dramatice imagini cinematografice.

În final Thierry şi orchestra condusă cu măiestrie de Alexandru Ganea ne-a oferit Rhapsody in Blue de George Gershwin. Orchestra a fost suportul şi partenerul pianistului dezlănţuit care este  Huillet.

A fost una din cele mai magice seri oferite de Filarmonica din Piteşti. Pentru că muzica oferită are mare deschidere publică.  Am ascultat probabil pe cel mai bun pianist care a urcat pe scena Filarmonicii noastre.

În final nu pot să nu remarc cu mâhnire lipsa de concentrare a unei părţi a publicului, incapacitatea unora de a sta liniştiţi, telefoanele care sună când vrei şi nu vrei şi scârţâiturile de tot felul.

• Distribuie:
• Distribuie
•