Săptămâna muzical artistică a Piteştiului a debutat de Rusalii cu dansurile de stradă ale căluşarilor.

Festivalul Internaţional de Muzică Bizantină

Apoi miercuri şi joi s-a desfăşurat Festivalul Internaţional de Muzică Bizantină. Am avut ocazia să ascult muzica grupurilor de psalţi, acei cântăreţi care vin din începuturile creştinătăţii ortodoxe răsăritene de la Conciliul de la Niceea. Muzica are sonorităţile orientale şi este pătrunzătoare. Am avut ocazia să o ascult pe Maica Mariam  Skorda din Grecia cu o voce pătrunzătoare aproape bărbătească.

Duo Classic al Filarmonicii ,,Oltenia’’ Craiova

Acest duo format din doi solişti violonistul Octavian Gorun şi pianista Corina Stănescu au prezentat programul lor la Sala de la Universitatea din Piteşti în seara de 7 iunie. Eu am văzut ultima parte a programului şi am ascultat frumoasa piesă de César Franck:Sonata în La major pentru vioară şi pian. Din păcate a fost lume puţină să aplaude pe cei doi virtuozi.

Pianul călător

În seara de vineri 8 iunie am avut din nou privilegiul să-l ascultăm pe Horia Mihail. Acest pianist care l-a acompaniat cu o lună înainte pe flautistul Ion Bogdan Ştefănescu a pornit un nou turneu numit Pianul Călător. Un oraş din România are şansa de a avea un pian de orchestră. De această dată acest pian va fi donat oraşului Sânnicolau Mare, localitatea unde s-a născut marele muzician maghiar Bela Bartok.  În aceste zile când un politician maghiar vrea să creeze o dispută între naţiile noastre prin agresiva sa implicare în alegerile locale româneşti, iată că pomenim Bela Bartok,  celălalt geniu care a valorificat în sens superior folclorul românesc alături de George Enescu.

Programul a fost variat pe măsura maturităţii interpretative a tânărului pianist.

Horia Mihail a debutat cu 10 Variaţiuni pe o tenă de Gluck din Opera Pelerinii de la Meka „Unser dummer Pobel meint” de W. A. Mozart.

A urmat prelucrarea romantică a lui Ferruccio Busoni a Chaconnei în Re minor BWV 1004 de J. S. Bach.

Finalul primei părţi a fost Rapsodia Română  (S.242 Nr. 20) de Franz Liszt. Această piesă este inspirată din muzica auzită de marele pianist maghiar în Principatele Române la mijlocul secolului XIX. Piesa are rezonanţe folclorice româneşti dar şi maghiare şi germane. Acest compozitor şi virtuoz pianist este încă o punte între români şi maghiari.

De fapt Horia Mihail a avut amabilitatea să ne explice conţinutul pieselor cântate în româneşte şi în engleză pentru invitaţii străini din sală. Horia a glumit cu sala la un moment dat auzind un zgomot înfundat şi şi-a reamintit că sala noastră de muzică de la Sindicate este acompaniată de salonul de bingo. Ca după un alt semnal sonor să remarce că probabil cineva a luat o linie.

În partea a doua prima piesă interpretată a fost Dansuri Populare româneşti Sz. 56, BB68 de Bela Bartok.   Îmi reamintesc acum cum prin 2003 la o pensiune din Siena un tânăr dirijor indian stabilit la Praga m-a rugat într-o seară să-i traduc titlurile româneşti din piesele muzicale ale lui Bartok.

A urmat apoi prelucrarea lui Franz Liszt Soirees de Vienne, Valse Caprice pentru pian nr. 6 (după Schubert D.969 & S427/6) .

A urmat o altă frumoasă piesă tot din tandemul Liszt – Schubert Standchen (S. 560/7) din ciclul Cântecul lebedei, D. 957.

În final Horia Mihail ne-a cântat două piese foarte cunoscute aparţinând tandemului Serghei Rachmaninov- Fritz Kreisler Libesleid şi Libesfreud care traduse în româneşte ar suna ca Suferinţa dragostei şi Bucuria dragostei.

În final Horia Mihail şi-a călcat pe inimă şi ne-a acordat primul bis din acest turneu.

A fost un program splendid care a încântat auditoriul şi pentru mine o seară reuşită după ce mi-am revăzut colegii la 40 de ani de la terminarea facultăţii.

• Distribuie:
• Distribuie
•