Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 27-31 martie 2023, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:

Cenaclul „Armonii Argeșene”, coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români, Filiala Argeș, scriitorul dr. Adrian Mitroi, luni, 27 martie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Actorul și societatea

Dezbaterea cu tema „Actorul și societatea”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Colocviile Municipiului Pitești”, coordonat de redactorul-șef al revistei de cultură „Argeș”, scriitorul dr. Leonid Dragomir, avându-l invitat pe actorul Șerban Pavlu, eveniment care va avea loc luni, 27 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Actorul Șerban Pavlu (născut 1975), cunoscut pentru rolurile din filmele Noului val românesc, din teatru și emisiuni de televiziune, va aborda probleme legate de: menirea actorului în societate, capacitatea artei sale de a redresa moravurile epocii, confuziile între valoare și notorietate, tehnica actoricească și multe altele, unele născute, sperăm, ca reacție la întrebările ce îi vor fi adresate”, spune Leonid Dragomir.

Unirea Basarabiei cu România: românii și viața de zi cu zi în Mare Război

Prelegerea cu tema „Unirea Basarabiei cu România: românii și viața de zi cu zi în Mare Război”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de redactorul-șef al revistei-document „Restituiri Pitești”, dr. în istorie Marin Toma, eveniment care se va desfășura live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, luni, 27 martie, de la ora 20.00.

„Ar fi de amintit nu doar de anul 1918, cu atât mai puțin doar de 27 martie și/sau 1 decembrie, ci și de anii Marelui Război, de tot ce au trăit, gândit, simțit românii din toate teritoriile românești, dar mai ales cei aflați încă sub granițele altor state.

Avem nevoie să cunoaștem și să înțelegem cum au receptat acești ani (1914-1919) toate categoriile sociale și să acceptăm transformările prin care ele au trecut și felul în care acestea le-au schimbat și au modelat comunitățile umane și mersul lor către viitor.

E nevoie să vedem nu doar statistica de război, ci și dramele vieții de zi cu zi. Izvoarele istorice arată felul în care a evoluat moralitatea în anii războiului, cum s-au schimbat relațiile dintre oameni și cum au trăit familiile această oroare nemaivăzută până atunci. În prezentarea de acum, ne vom concentra și pe tot ce au trăit și simțit românii din Basarabia în tot veacul de stăpânire rusească”, spune Marin Toma.

Rolul unei reviste de cultură în comunitate

Dezbaterea cu tema „Rolul unei reviste de cultură în comunitate”, în cadrul proiectului „Personalități culturale piteștene”, coordonat de scriitorul Jean Dumitrașcu, avându-l invitat pe directorul revistei „Cafeneaua literară”, poetul Virgil Diaconu, eveniment care va avea loc marți, 28 martie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„L-am invitat pe Virgil Diaconu întrucât este unul dintre cei mai importanți scriitori, poeți, publiciști, critici literari din Pitești. De aproape două decenii, conduce revista <Cafeneaua literară>, editată de Centrul Cultural Pitești. A debutat în 1968 în revista <Argeș>, iar în volum cu placheta de poezie <Departele Epimenides>, Ed. Litera, București, 1976. A colaborat la aproape toate revistele literare importante: <România literară>, <Vatra>, <Familia>, <Convorbiri literare>, <Poezia>, <Hyperion>, <Poesis>, <Contemporanul>, <Arca>, <Dacia literară>, <Luceafărul>, <Calende>, <Echinox>, <Tribuna>, <Argeș>, <Litere>, <Reflex>, <Bucovina literară> etc. Cred că este cel mai în măsură să vorbească despre rolul și rostul unei reviste literare în viața Cetății!”, spune Jean Dumitrașcu.

Tradiții, ritualuri, obiceiuri, învățături, aplicații, asemănări Feng-shui în viața planetei

Dezbaterea cu tema „Tradiții, ritualuri, obiceiuri, învățături, aplicații, asemănări Feng-shui în viața planetei”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul „Călătorii în științe neconvenționale. Feng-shui”, susținut de trainerul Sorin Dinu, marți, 28 martie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Vom vorbi despre Feng-shui în tradițiile popoarelor lumii”, ne provoacă Sorin Dinu.

Cabinet Medical cu dr. Vasile Moraru

Dezbaterea cu tema „Cabinet Medical cu dr. Vasile Moraru”, medic primar pediatru, în cadrul proiectului sub genericul „La Vama Vremii”, coordonat de publicistul Nicolae Badiu, eveniment care va avea loc marți, 28 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Alături de invitatul meu, dr. Vasile Moraru, medic primar pediatru, cu multiple competențe, medic coordonator Secția pediatrie, la Spitalul Mioveni, vom aborda mai multe aspecte: cum să ne îngrijim copiii, prevenție, boli, tratamente, sfaturi utile”, informează Nicolae Badiu.

Simpozionul Internațional URMUZ 140-100. Curtea de Argeș. România. 17-19 Martie 2023

Prelegerea cu tema “Simpozionul Internațional URMUZ 140-100. Curtea de Argeș. România. 17-19 Martie 2023”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Teme culturale în emoții raționale”, susținut de scriitorul, eminescologul, profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, miercuri, 29 martie, de la ora 11.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții.

„În perioada 17-19 Martie 2023 au avut loc la Curtea de Argeș Lucrările Simpozionului Internațional Urmuz cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea sa în orașul domnesc și regal (17 martie 1883) și a 100 de ani de la moarte (23 noiembrie 1923).

Cu această ocazie a fost lansat un nou volum dedicat operei și vieții lui Urmuz (acad. Gheorghe Păun, editor; Tiparg, Pitești, 2023) la care au participat 26 de critici și istorici literari, scriitori și jurnaliști, tineri cercetători, între care acad. Ion Pop, Valeriu Butulescu (autor al piesei de teatru Urmuz), Radu Adrian, Florian Copcea, George Corbu Junior, Lucian Costache, Dumitru Augustin Doman, Michael Finkenthal, Nicolae Georgescu, Ducu Gheorghiescu, Aureliu Goci, Romulus Harda, Ovidiu Morar, Marian Nencescu, Mariana Nicolae, Ana Olos, Doina Rizea-Georgescu, Pușa Roth, Giovanni Rotiroti, Paula Romanescu, Adela Romanescu (pictură), Mona Vâlceanu, Romulus Sălăgean, Alexandru Vakulovski, Narcis Zărnescu ș.a.

Întreaga activitate, cu impact major național și internațional, a fost inițiată și organizată de acad. Gheorghe Păun, în jurul căruia s-au adăugat iubitori de cultură, aparținând diferitelor arte, actori, jurnaliști, înalți funcționari ai statului”, informează Lucian Costache.

Despre istoria popoarelor din România după originea genetică

Dezbaterea și lansarea cărții cu titlul „Despre istoria popoarelor din România după originea genetică”, de Mihai Ciobanu, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul „Viața merge înainte”, coordonat de poeta ing. Simona Vasilescu, avându-l invitat pe prof. univ. dr. ing. cercetător ştiinţific principal grad I Mihai Ciobanu, eveniment care va avea loc miercuri, 29 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Absolvent al Universității din Braşov, Facultatea de Mecanică-automobile, domnul inginer mecanic este doctor în ştiinţe tehnice atestat grad I în anul 1986 şi cercetător ştiinţific principal atestat grad I în anul 1990.

Pe parcursul vieţii a lucrat în proiectare la ICPAT Braşov, la ARO Câmpulung, a fost cadru didactic la Universitatea din Braşov, director tehnic, director general şi cercetător ştiinţific la S.C. ARO S.A. Câmpulung Muscel și la multe alte instituții. În paralel cu toate activităţile, a publicat 55 de articole în reviste de specialitate, a scris două manuale didactice universitare, o monografie publicată la Editura <Tehnică> Bucureşti, are 28 de brevete de invenţie, două cărţi publicate despre istoria veche a României. Cartea <Despre istoria popoarelor din România după originea genetică> analizează şi prezintă istoria popoarelor ce formează astăzi populaţia din România, după originea genetică, paternă şi maternă.

Vă aştepăm să ascultaţi un om de o valoare deosebită pentru judeţul Argeş şi pentru neamul românesc!”, spune Simona Vasilescu.

Rănile feminității

Dezbaterea cu tema „Rănile feminității”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul “Lumea interioară între mit și știință”, coordonat de promotorul cultural Alexandra Grigorescu, având-o invitată pe lector univ. dr. Lucia Neagoe, de la Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie din cadrul Universității Pitești, eveniment care se va desfășura joi, 30 martie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Suntem în corp de femeie și asta ne face să viețuim într-un mod specific, cu propriile daruri și cu propriile vulnerabilități. Istoric și cultural, noi nu avem decât ultima sută de ani în care ni s-a recunoscut umanitatea și dreptul de a fi egale bărbaților. Și asta în cultura noastră, pentru că sunt țări unde în continuare acest drept este discutabil.

Nu au trecut decât 200 de ani de când susținători ai lui Darwin demonstrau cu argumente <științifice> că creierul unei femei este mai aproape ca dezvoltare de creierul unei maimuțe decât de creierul unui bărbat. Statutul femeii în societate, familie etc., ca și rolurile care i-au fost definite social și cultural, au lăsat răni adânci în trupul, inima și sufletul femeilor, hrănind corpul de durere al inconștientului colectiv feminin, la care suntem, mai mult sau mai puțin, conectate toate.

Drăguțe, serviabile, blânde, mult prea blânde, ne purtăm <crucea> în timp ce furia mocnită nu-și găsește drum decât spre propriul nostru interior, mușcând din carne. Sau spre propriii noștri copii. Cu corpul și sexualitatea noastră <păcătoase>, suntem disprețuite și dorite în același timp… Cine să mai înțeleagă societatea asta schizofrenică?

Dăruitoare până la sacrificiu, punându-i pe toți ceilalți înaintea noastră, tolerând orice ca să le fie bine copiilor, ni se spune că ar trebui să fim bune și iertătoare. Și să ne controlăm furia. Tot noi.

Nu cumva acesta ar trebui să fie un sfat pentru bărbați?! Mai ales că a fost creat de cultura patriarhală, deci tot de bărbați, din perspectiva lor. Nu cumva noi urmăm în mod eronat niște învățături care i-ar echilibra foarte mult pe bărbați, dar pe noi ne fac să ne dezechilibrăm și mai tare, când cel mai util lucru ne-ar fi furia sacră, setarea de granițe sănătoase, respingerea abuzului, asumarea puterii?

Muncim mult, mult prea mult, până ne seacă seva vieții și feminitatea cu tot ce înseamnă ea, ceea ce are consecințe devastatoare asupra noastră, asupra bărbaților, asupra familiei, asupra societății, asupra planetei. Despre acestea și alte răni ale feminismului vă invităm să discutăm împreună la dezbaterea cu tema <Rănile feminității>”, spun Lucia Neagoe și Alexandra Grigorescu.

Plouă cu iubire în luna lui Marte

Prelegerea cu tema „Plouă cu iubire în luna lui Marte!”, în cadrul proiectului sub genericul „Mari iubiri ale literaturii universale”, coordonat de poeta și profesoara de limba și literatura română/engleză Raluca Hana Sandu, joi, 30 martie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Despre poetul Necuvintelor, putem rosti cuvinte de laudă și admirație la nesfârșit, căci ploieșteanul Nichita Stănescu a știut încă din timpul vieții să-și cucerească cititorii și să-și asigure locul în galeria marilor figuri ale literaturii române. Afirmat rapid, încă de la debutul editorial cu Sensul iubirii, proiectat imediat pe locul lăsat gol mult prea devreme de spiritul teluric al adâncurilor, Nicolae Labiș, Nichita a primit consacrarea la o vârstă la care alți poeți își caută încă, timid, drumul spre lumină… și a primit-o, fiind cunoscut, între altele, și ca spiritul solar al înalturilor.

Lectura poeziilor sale ne-a convins că una din dominantele liricii lui Nichita Stănescu este erosul, dar nu un eros pur, ci iubirea în sensul ei cel mai complex și rafinat, asumată într-un mod lucid chiar în timpul trăirii poetului.

Putem afirma deci că Nichita Stănescu este la noi primul poet al sentimentului lucid, al exprimării stării de fericire, o fericire conştientă, filtrată prin toate simțurile și trăită cu fiecare celulă a corpului, până la absolutizare.

La Nichita Stănescu, iubirea este o perpetuă întâmplare a ființei, în care se topesc și se adâncesc toate minunile lumii, care stă sub semnul divinității și care, odată pătrunsă în ochiul poetului, îl binecuvântează, luminând sufletul.

E ca și cum poetul ar pune oricărui lucru un ochi albastru, care să urmărească, să privească profund, să înțeleagă, să cearnă binele de rău și lumina de întuneric, transformând totul în acea lumină caldă, binecuvântată, a începuturilor.

Vă invit să-l redescoperim împreună pe poetul Nichita Stănescu, să înțelegem dintr-o altă perspectivă ce înseamnă să trăiești iubirea cu toată ființa ta, și să privim împreună, în liniștea necuvintelor, cum <Plouă cu iubire în luna lui Marte!>”, spune Raluca Hana Sandu.

File din istoria Basarabiei

Prelegerea cu tema „File din istoria Basarabiei”, susținută de istoricul Ștefan Dumitrache, viceprimarul municipiului Curtea de Argeș, eveniment care va avea loc vineri, 31 martie, de la ora 12.00, în Sala Ars Nova, de la Casa Cărții.

„Moldova a fost încă din cele mai vechi timpuri formată din două componente – Țara de Sus și Țara de Jos. Fiecare dintre ele cu o largă autonomie.

În perioada 1484-1538, Moldova a pierdut zona de sud-est, Bugeacul, cu importantele cetăți Chilia, Cetatea Albă și Tighina, anexate de otomani. Mai târziu, în secolul al XVII-lea, otomanii mai rup din trupul Moldovei Ținutul Hotinului.

La 1775, austriecii inventează o așa-zisă provincie Bucovina, spunând că este un drum de legătură între Galiția și Transilvania, provincie pe care o anexează. Ideea le deschide ochii rușilor (muscalilor) care cer la 1812 otomanilor Ținutul Hotinului și Bugeacul.

Pe model austriac, cer și ei un drum de legătură între cele două raiale, deși se putea circula între ele pe malul stâng al Nistrului. În realitate așa-zisul drum de legătură era tot teritoriul dintre Prut și Nistru. Din 1812 începe ceea ce putem numi fără a greși tragedia Basarabiei, tragedie care nu s-a încheiat nici astăzi”, spune Ștefan Dumitrache.

• Distribuie:
• Distribuie
•