- Publicat de: admin
- 4-09-2014, ora 16:31
- Știri
VIDEO SENZAȚIONAL! UN ELEV DIN PITEȘTI REZOLVĂ CUBUL RUBIK CU VITEZĂ AMEȚITOARE!
Are doar 14 ani și este speedcuber, adică potriveşte contracronometru culorile cubului Rubik. ,,Totul a început în luna martie a anului 2012. Aveam 12 ani. L-am văzut pe Cristian Leana, un mare speedcuber, la emisiunea tv Românii au talent şi am rămas plăcut surprins. M-am gândit să încerc şi eu. Am mers la cel mai apropiat magazin şi mi-am cumpărat cel mai ieftin cub. După multe ore state în faţa calculatorului, uitându-mă la algoritmi, am reuşit ca după o lună să îl fac pentru prima dată.’’, ne spune Bogdan Tănăsescu, din Ștefănești (Argeș), elev la Şcoala nr.1 ,,Nicolae Simonide’’ din Piteşti.
Citiți și: Accident în Pitești! Un TIR și un Bolid BMW implicateÎn cât timp reuşeşti acum să potrivești culorile cubului?
–În general în 11 secunde, dar pot avea noroc şi să reușesc în 8-9 secunde.
Citiți și: Pitești. Accident lângă Spitalul Militar. Mașină praf!Cât de mult te-ai antrenat pentru a ajunge la această performanţă?
–Foarte mult. În unele zile ajungeam şi la 250 de rezolvări pe zi. Acum dacă fac 50 sunt mulţumit.
Participi des la diverse competiţii. Câte ai câştigat până în prezent?
–Din 2012 și până acum am participat la opt competiţii şi am câştigat șase. Ţin să precizez că la concursuri amestecarea cuburilor se face după un generator care produce un algoritm random şi care îţi spune prin diverse notaţii ce mutări să faci. Să nu se creadă că amestecăm cuburile după cum vrem noi!
Care a fost cel mai important premiu pe care l-ai câştigat?
–În luna aprilie a anului trecut am mers la un concurs în Cluj și am obţinut locul I la cubul Rubik de 2×2. A fost un concurs internaţional la care au participat şi unguri, ei fiind printre cei mai experimentaţi în domeniu. Cubul de 3×3 este varianta clasică, în timp ce 2×2 reprezintă o variantă mai uşoară, pe care, în zilele bune, o pot rezolva în 2, 5 secunde.
Ce părere au părinţii şi prietenii tăi despre performanţele tale?
–Părinţii mă susţin mereu, atât financiar, cât şi moral. De fiecare dată îmi plătesc drumul, cazarea, mâncarea şi vin cu mine la competiții. Sunt mulțumiţi că fac un lucru pozitiv şi că muncesc pentru asta. În ceea ce priveşte prietenii, este o altă situaţie. Sunt câţiva din partea cărora primesc încurajări şi alţii care mă cred un „nebun” care nu are ce să facă. Eu îl consider un hobby pentru care am muncit şi încă muncesc pentru a ajunge cu el cât mai departe.
Să ai în continuare succes!
–Îți mulțumesc!