Ultima dorința a preotului mort în Pitești. Ce a jurat fiul la sicriul tatălui!

Citiți și: Argeș: „În câteva cuvinte i-a descris starea în care se află și l-a anunțat că…va muri!!!”

Cătălin Corneliu Marineață și-a purtat crucea cu demnitate. Cu discreție, cu un curaj neasemuit. Știa că șansele în bătălia cu necruțătorul cancer sunt infime. Dar a crezut în ele.

A sperat

Preotul și familia sa au făcut tot posibilul și imposibilul pentru a ajunge la tămăduire. Se agățau de fiecare informație nouă despre vreun spital, medic sau tratament. Chiar și din…SUA! Pe lângă chimioterapie, imunoterapie și altele, părintele Cătălin se ruga și spera. Acum nu mai speră.

Citiți și: Ce au așteptat azi sute de piteșteni în ploaie

A atins „Brâul”

Apoi a dat o pildă de împăcare cu sine, cu lumea, cu pământul și cu cerul. Ultima sa dorință în privința vieții duhovnicești a fost sa atingă „Brâul Maicii Domnului”.

Acesta se afla la o mănăstire de pe Muntele Athos. Prețiosul odor a fost trimis părintelui prin intermediul unui preot argeșean.

Pildă

Preotul care luni de zile a pătimit pe patul de suferință, nu se revolta. Mulțumea lui Dumnezeu pentru cei 56 de ani cât i-a îngăduit să se bucure de „frumusețea lumii văzute” după inspirata formulare a IPS Calinic Argeșeanul.

Eliberare

„Duhovnicul inimilor”. Așa era supranumit datorită blândeții sale, reflectate și în vocea sa caldă, în privirea-i blajină. La capătul unei îndelungi suferințe, în ziua de 24 octombrie, Cătălin Marineață a scăpat de tot chinul trupesc. Dumnezeu l-a izbăvit de dureri și i-a eliberat sufletul captiv în trupul cel stricăcios.

Îmbrățișare

În urmă cu trei ani, părintele Cătălin își înmormanta propriul fiu. Cel mare. Teodor. Băiatul care 27 de ani a avut nevoie de îngrijire permanentă. Și supraveghere 24 de ore din 24.

Cel adormit întru Domnul în urmă cu două zile nu va fi singur „dincolo”. Ci cu fiul său plecat prematur, cele două suflete se vor fi și îmbrățișat astăzi când preotul a fost condus pe ultimul drum.

Cete îngerești

Preotul își va veghea fiul în strălucirea Tronului de domnie al lui Dumnezeu, în cânt de heruvimi și serafimi. Iar aici, pe pământ, de celalat fiu se va îngriji iubita sa preoteasă, prof. Simona Marineață.

În loc de tort…

Fiul cel mic a avut parte de cea mai tristă zi onomastică pe care si-ar fi putut-o imagina. Dimitrie ar fi primit un tort în ziua Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Dacă tatăl său trăia. Dacă…

…colivă!

Dar tatăl său nu l-a putut săruta pe fiul lui sărbătorit. Iar „Dimi”, cum era alintat acasă, nu a avut tort. Cu …coliva iubitului său părinte.

Pelerinaj

Familia îndoliată a fost uimită de valul de solidaritate pe care l-a resimțit. Din partea enoriașilor parohiei „Sf. Treime”. Dar și a miilor de credincioși piteșteni care au venit ca într-un pelerinaj pe Strada Scoroboaia.

Au privegheat noaptea. S-au rugat și recules ziua la sicriul în care părintele părea că doarme, cu Evanghelia lui Hristos pe piept.

Peste 40 de preoți

Astăzi o mulțime impresionantă a participat la slujba înmormântării. Săvârșită de peste 40 de preoți. În mijlocul lor s-a aflat Părintele Arhimandrit Caliopie Ichim.

Sfinția Sa a dat citire unui mesaj pe care IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, l-a transmis familiei greu încercate, dar și întregului auditoriu.

Ca un blestem

Cei mai vârstnici dintre credincioși și-au amintit cu amărăciune de un alt preot al aceleiași biserici „Sf. Treime”, răpus tot de cancer.

Pr. Prof. Univ. Valeriu Drăgușin s-a stins mult mai rapid decât părintele Cătălin Marineață provocând mare tristețe enoriașilor parohiei, dar și la Facultatea de Teologie unde era atât de apreciat.

Ca un blestem, iată, din nou, parohia de pe strada Scoroboaia este în doliu.

Au ocolit biserica

După o slujbă specială dedicată preoților adormiți întru Domnul, diferită de a mirenilor, sicriul cu trupul neînsuflețit a fost purtat pe brațe în jurul bisericii în care el a slujit atâția ani.

Ca la „ocolirea” premergătoare Răstignirii din Vinerea Mare. Părintele Cătălin s-a aflat pentru ultima dată în mijlocul turmei sale precum blândul păstor. Dar nu le-a mai vorbit. Nu le-a mai dat povețe. Nu i-a mai binecuvântat.

De veghe

În cele două zile și două nopți cât a fost ținut sicriul în biserică, preoteasa înmărmurită de durere nu s-a îndepărtat de soțul ei. Așa i-a stat alături cu jertfelnicie în toate lunile de chin. Zile și nopți. Ceas de ceas.

Motivația supremă

Dimitrie nu s-a dezlipit nici el de sicriul tatălui său. Băiatul a fost elev eminent al Colegiului „I.C. Brătianu”, iar în toamna aceasta a reușit să intre la Facultatea de Medicină! Pe loc bugetat, la Universitatea din București!

Tatăl său a apucat să se bucure de reușita fiului. Mai ales că știa și motivația supremă a băiatului. Acesta îl văzuse ani la rând pe fratele său Teodor suferind în pat.

Și de aceea și-a propus să devină medic, pentru a salva viețile altora dacă pentru fratele său nu a putut să facă nimic.

Jurământ

Nici să-și scape tatăl din ghearele morții nu i-a stat în putere lui Dimitrie. Dar la sicriul tatălui său a jurat că își va dedica viața studiului și îndată ce va deveni medic va lupta cu îndârjire împotriva „doamnei cu coasă” care i-a răpit în 2020 fratele, iar acum tatăl.

Cu ambiția pe care a dovedit-o până acum, Dimi va reuși să își împlinească mărețul obiectiv. Sub ocrotirea mamei, și a celor dragi din ceruri, fratele său, tatăl său care sunt înmormântați unul lângă altul în cimitirul Sf. Gheorghe.

• Distribuie:
• Distribuie
•