Avocatul Cristina Lețu: Ce trebuie să faci când ai probleme cu vecinii

Publicația ePitești relata despre situația unui cititor care a cerut ajutorul redacției noastre cu privire la condițiile în care trăiește din cauza vecinilor, pe care este obligat să le suporte.

Bărbatul transmitea faptul că lui și familiei sale îi este din ce în ce mai greu să se confrunte cu mizeria și mirosul urât provenit de la animalele vecinilor.

Mai multe detalii despre acest subiect puteți re (citi) în articolul publicat de ePitești, AICI. – Pitești. Primarul reacționează: ,,Le mărim impozitul cu 500%!” – 

Problemele bărbatului nu se opresc aici!

Bărbatul era deranjat de pomii neîngrijiți ai vecinilor, care îi înfundă burlanele de la casă.

Aceștia refuză categoric să-și îngrijească pomii corespunzător, ba mai mult; bărbatul se plânge că este amenințat de vecini de fiecare dată când semnalează problema.

Sătul până peste cap de situație, omul a depus și o petiție la Primărie.

Detalii despre subiect, în materialul publicației noastre, AICI: – Un piteștean prinde curaj și își înfruntă vecinii! ,,Urlă și amenință dacă zic să taie pomii! – 

Având în vedere situația dată, redacția ePitești a apelat la avocatul Cristina Maria Lețu, pentru o părere oficială, avizată, cu privire la opțiunile legale de care bărbatul poate dispune, în vederea rezolvării situației:

,,Legislația civilă stabilește o serie de reguli de bună vecinătate astfel încât o construcție sau amenajare exterioară să nu aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.

Orice plantații se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism.

Avocatul Cristina Lețu: Ce trebuie să faci când ai probleme cu vecinii

În lipsa unor dispoziții cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiți la o  distanță de  cel putin 2 metri de linia de hotar, cu excepția acelora mai mici de 2 metri, a plantațiilor și a gardurilor vii.

Acestea din urmă, dată fiind destinația lor de a delimita proprietățile, pot fi sădite chiar la limita dintre proprietățile vecine, cu obligația pentru proprietarul lor de a le menține la o înălțime de maximum 2 m.

În caz de nerespectare a distanței de plantare, proprietarul vecin este îndreptățit să ceară pe calea acțiunii în instanță scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălțimea cuvenită, a arborilor, plantațiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.

Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparținând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum și dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său.

În ceea ce privește situația animalelor, proprietarul răspunde pentru prejudiciile cauzate de acestea, independent de orice culpă, chiar dacă acestea au scăpat de sub paza lui.

Opțiuni legale pentru situația semnalată

În astfel de situații, sunteți în drept să solicitați, de la persoana care deține animalul în posesie sau cel care are obligația de supraveghere, acoperirea prejudiciului atât material, cât și moral (de exemplu, degradarea sau distrugerea unui bun, vătămarea integrității corporale sau a sănătății unei persoane, atingerea adusă onoarei, reputației, a acelor valori nepatrimoniale legate indisolubil de persoană).

Pentru aceasta, este necesar să identificați datele privind proprietarul care deține animalul în pază, să estimați valoarea prejudiciului cauzat și să pregătiți materialul probator (puteți uza de proba cu martorii, înregistrări audio/video, fotografii, raportul de expertiză medico-legală, precum și alte acte medicale care fac dovada tratamentului suportat în urma acțiunilor cauzate de animal).

În situația în care proprietarul animalului refuză să acopere amiabil prejudiciului cauzat, cel prejudiciat trebuie să promoveze o acțiune de răspundere delictuală la instanța de judecată, de la domiciliul pârâtului, în cuprinsul căreia să solicite repararea prejudiciului material, dar și a celui  moral, sub aspectul suferințelor fizice, psihice, suportate, precum și alte cheltuieli ocazionate de depunerea acțiunii.

Termenul de prescripție al acțiunii este de 3 ani și începe să curgă din momentul în care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoască existența prejudiciului și persoana obligată să-l repare.”, transmite în exclusivitate pentru ePitești, avocat Cristina Maria Lețu.

• Distribuie:
• Distribuie
•