De ce nu avem profesioniști în România, deși se doresc salarii mari

România se află într-un cerc vicios al subdezvoltării profesionale, amplificat de decizii legislative care limitează accesul angajaților la formare și reconversie.

În timp ce mulți români visează la salarii mari, lipsa investițiilor în educația continuă și restricțiile impuse de Guvern blochează dezvoltarea competențelor.

Problemele cheie

Interdicția finanțării formării:

– o Ordonanță recentă a eliminat posibilitatea ca angajatorii să susțină financiar cursurile angajaților, lăsându-i să își plătească singuri formarea.

Interes scăzut pentru educație continuă:

– Doar 10% dintre tineri participă la cursuri de formare, indicând o lipsă de implicare în pregătirea profesională.

Presiunea fiscală:

– IMM-urile și sectorul privat sunt afectate de costurile ridicate, ceea ce reduce șansele angajaților de a accesa instruirea necesară.

Cine participă la formare?

Statisticile arată că majoritatea cursanților sunt femei (60%) și persoane cu vârsta între 36-45 de ani.

Tinerii rămân puțin implicați, iar domeniile preferate includ resurse umane, securitate și sănătate în muncă sau achiziții publice.

Efectele asupra pieței muncii

Servicii de calitate scăzută: Lipsa formării afectează în special sectorul public, unde competențele depășite generează un impact negativ asupra performanței.

Lipsa motivației: Fără acces la cursuri gratuite, angajații pierd interesul pentru dezvoltarea profesională pe termen lung.

Ce soluții există?

Specialiștii cer Guvernului să prioritizeze investițiile în educație continuă, să reducă birocrația și să regândească politica fiscală pentru a încuraja formarea profesională.

Fără o astfel de strategie, România riscă să rămână în urmă pe piața muncii europene, afectând direct competitivitatea economică și bunăstarea angajaților.

Sursa: playtech.ro

De ce nu avem profesioniști în România, deși se doresc salarii mari

• Distribuie:
• Distribuie
•