Cu o floare nu se face primăvară. La ora la care scriu rândurile astea se împlinește o săptămână de la alegerile europene din 26 mai. Sutele de oameni cu umbrele de la coada la votare pe care am trăit-o într-o suburbie a Florenței încă îmi sunt proaspete în memorie. La fel și determinarea pe care am văzut-o atunci pe fețele concetățenilor mei, hotărâți să arate, prin votul lor, că sunt europeni și că le pasă de viitorul european al țării noastre.

Firește, nu am uitat și nu voi uita foarte curând umilința pe care am încasat-o noi, cei care trăim în afara granițelor țării noastre, pentru că am dorit să ne exercităm un drept și să votăm pentru un referendum considerat inutil și chiar periculos de către autoritățile vremelnice ale statului român, care au complicat procedura de votare, sperând, probabil, să ne descurajeze.

Calculele lor au fost, din fericire, greșite, iar referendumul pe justiție a trecut. În plus, principalul partid de guvernământ a pierdut alegerile europene, la unul dintre cele mai mici scoruri din istoria sa. De asemenea, partidul balama care-i asigură majoritatea nu a reușit să depășească pragul electoral, semn rău pentru liderul său, care visează să se mute din iarnă la Cotroceni. Asta pe 26 mai. O zi mai târziu, același partid majoritar de guvernământ a marcat o nouă premieră rușinoasă, devenind prima forță politică de pe la noi al cărei președinte este trimis la închisoare direct din fruntea sa.

Pe plan local, partidul cu pricina a rămas primul, chiar dacă scorul i s-a înjumătățit. A pierdut, însă, cele mai importante orașe, Piteștiul și Mioveniul, în favoarea celei mai recente alianțe politice din opoziție. Cât privește partenerii de guvernare, nici în Argeș, acolo unde au și vicepreședinte de Consiliu Județean, n-au făcut mare brânză, înregistrând chiar un scor sub cel național.

Toate aceste întâmplări au determinat o reacție extrem de optimistă, cu zeci și zeci de mii de oameni sperând că, de-acum, că marele partid și-a pierdut și alegerile, și liderul autoritar, schimbarea puterii este iminentă, iar viața multora va deveni mai bună practic peste noapte. Nu s-a întâmplat așa, pentru că, așa cum o spune un proverb românesc, cu o floare nu se face primăvară. Și s-a văzut imediat, când mult hulitul partid de guvernământ, alături de colegii care nu intraseră în Parlamentul European și de alți aleși, și-a păstrat cea de-a treia funcție în stat, cea de președinte al Camerei Deputaților, rămasă un pic vacantă după ce ocupantul anterior a părăsit-o în pripă pentru a pleca la închisoare.

Actuala opoziție a arătat că nu are voturile necesare pentru a impune o schimbare, ca să nu mai vorbim de voința clară de a prelua guvernarea. E drept, mulți spun că actualul guvern merită să plece, inclusiv pentru modul în care și-a bătut joc de votul din diaspora, dar puțini par dispuși să și facă ceva în sensul ăsta.

Până una-alta, au început să se certe. Atât cei din opoziție, ca să arate care-i mai îndreptățit s-o conducă, cât și cei de la putere, acolo unde încep luptele intestine pentru preluarea partidului rămas fără stăpân. Și în timpul ăsta guvernarea cea mai slabă din istoria recentă continuă nestingherită. E drept, referendumul le-a mai tăiat avântul de a schimba justiția, mai ales că nu mai au pentru cine, că șefu’ e deja istorie, dar asta nu înseamnă că nu merg mai departe cu pensiile nesimțite, cu lupta contra organizațiilor non-guvernamentale și cu alte asemenea inițiative destinate conservării propriei puteri.

Așa că, neuitând vreo clipă puterea pe care am demonstrat cu toții că o avem, acum doar o săptămână, e cam limpede că speranța schimbării tot la noi, alegătorii simpli, există. Să continuăm, așadar, să fim cu ochii pe ei. Pe toți, și pe putere, și pe opoziție. Să nu uităm nimic bun, dar mai ales nimic din răul pe care ni l-au făcut. Să nu uităm, de exemplu, de deputatul argeșean care le cerea profesorilor și medicilor să dea banii înapoi pentru că nu au votat cu marele lui partid. Să nu uităm de liderul unui partid fantomă care cerea interzicerea Facebook tot pentru că marele partid pe care-l susține a pierdut alegerile și datorită celebrei rețele sociale. Să nu uităm că un alt șef de partid nici n-a câștigat bine alegerile că s-a și apucat să ceară eliminarea facilităților fiscale pentru cei din IT. Toate aceste ziceri, și multe altele, trebuie reținute.

La fel și faptele, și promisiunile, onorate, dar mai ales mincinoase. Pentru că, bine informați și cu memoria intactă, am dovedit deja că suntem puternici. La urne. Acolo unde ne vom regăsi în mai puțin de un an, la alegerile locale. Și unde vom avea prilejul să le arătăm onor guvernanților cât de buni considerăm că au fost, dar și opozanților cât de multă încredere în promisiunile lor avem.

• Distribuie:
• Distribuie
•