- Publicat de: ePitești
- 22-11-2018, ora 21:14
- Editorial
MINISTRU CU ZIUA…
Ministru cu ziua… Mircea, fă-te că lucrezi! Așa îi spunea predecesorul lui Liviu Dragnea, Ion Iliescu, unuia dintre oamenii cu care lucra în primele luni ale democrației post-revoluționare, Mircea Dinescu.
Citiți și: „PSD dezvoltă Argeșul și România: Programul de guvernare pentru următorii patru ani”Și nu am prea multe motive să cred că exprimarea actualului șef al partidului respectiv către un alt Mircea, propus pentru funcția de ministru al Transporturilor în al nu știu câtelea guvern Dragnea, este cu mult diferită. Pentru că deputatul Mircea Drăghici, argeșean la origini, unul dintre cei 70 de cetățeni care au fost considerați potriviți să fie miniștri în mai puțin de doi ani, nu-și datorează avansarea pregătirii sale profesionale.
Șeful lui de partid nu l-a pus la Transporturi pentru că este convins că va face o treabă bună acolo. Și cu siguranță nu l-a promovat pentru că vrea să favorizeze județul de unde vine, unul dintre cele mai roșii, din punct de vedere politic, din țară. L-a pus ministru sau măcar intenționează să facă asta, pentru că i-a venit rândul la ministeriat. Iar portofoliul s-a nimerit să fie cel de la Transporturi. După cum s-a nimerit ca potențialul ministru să aibă câte ceva tangențe cu domeniul, date fiind începuturile sale profesionale din domeniul auto și experiența sa în lucrul cu fondurile europene.
Citiți și: Revoluție fiscală în 2025: Guvernul schimbă regulile joculuiDar asta nu cred că-l va ajuta prea mult în cazul în care ajunge în funcția cu pricina, pentru că nu va avea prea mult timp. Durata medie a unui mandat de ministru în guvernele Dragnea arareori depășește un an. Timp mult prea scurt pentru orice schimbare de amploare. Dar este limpede că oricum nu asta contează când vine vorba de Guvern. A devenit, mai mult ca oricând, o anexă a partidului, care și el este o anexă a șefului său.
Cu alte cuvinte, indiferent de personalitatea și experiența lor, miniștrii sunt obligați să fie un fel de mini Dragnea, adică să nu iasă din cuvântul liderului și să-i pună interesele mai presus de orice, inclusiv interesul național. Tocmai de aceea cred că ministrul Drăghici nu va face nimic notabil în comparație cu predecesorii săi, al căror nume am renunțat de mult să încerc să-l mai rețin. Va spune multe despre autostrada spre Sibiu, poate va atinge și subiectul centurii de vest a Piteștiului, pe care o promitea acum vreun deceniu, imediat după inaugurarea singurei șosele ocolitoare a orașului.
Probabil că nu prea va vorbi de legăturile feroviare, pentru că sunt prea mari probleme acolo. Și, ca orice ministru care se respectă, va petrece mult mai mult timp la televizor. Apărându-și șeful, firește, și, din când în când, vorbind și despre mandatul său de ministru. Iar în prag de alegeri prezidențiale, când vor apărea alți favoriți ai lui Liviu Dragnea, va fi, probabil, nevoit să renunțe la mandatul de ministru. Și nici măcar nu va fi ceva personal.
Va împărtăși soarta celor mai mulți dintre cei 70 de miniștri ai guvernelor Dragnea angajați cu ziua să lucreze pentru o instituție care pe vremuri inspira respect. Acum Guvernul României seamănă cu o gară. Unii vin, alții pleacă, nimeni nu prea face nimic în afară de timp de emisie la televizor. Asta e instituția despre care Viorica Dăncilă, reprezentanta cea mai de seamă a lui Liviu Dragnea, spune că este pregătită să conducă Uniunea Europeană peste cinci săptămâni.