Pitești. Noi evenimente cultural - educative și de dezvoltare personală la Centrul Cultural

Pitești. Noi evenimente cultural – educative și de dezvoltare personală la Centrul Cultural

Citiți și: Pitești: Se pregătesc evenimente de neratat în Centru

Centrul Cultural Pitești organizează, în perioada 10 – 14 aprilie 2023, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite online, pe pagina oficială de Facebook a instituției, și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro), acțiuni la care publicul are acces în limita locurilor disponibile:

Dezbaterea cu tema „Învierea Mântuitorului, Îndumnezeirea Omului și Viața Veșnică”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, avându-l invitat pe preot prof. univ. dr. Ion Popescu, eveniment care va avea loc luni, 10 aprilie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Citiți și: „Golden Tulip” Pitești 2024: Concursul Internațional de Muzică pentru copii și tineri

“Cea mai importantă sărbătoare din an cu o încărcătură emoțională impresionantă o reprezintă Paștele Ortodox. Miracolul Învierii Domnului este celebrat peste tot în lume prin tradiții și obiceiuri dintre cele mai frumoase, iar slujba Învierii reunește an de an milioane de oameni.

Sărbătoarea aduce liniște sufletească, pace și armonie

În prima zi de Paște, după slujbă, oamenii merg la casele lor și se strâng în jurul meselor îmbelșugate alături de toți cei dragi. În ziua sfântă a Paştelui, se celebrează Învierea lui Iisus, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice prin sacrificiul Său. Învierea Domnului semnifică în primul rând victoria lui Iisus Hristos asupra morții.

Este cea mai mare sărbătoare a Creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine și a sufletului. Atmosfera din noaptea Învierii, pacea și căldura emanate de acest moment, reuniunea familiilor și participarea tuturor la serbarea Învierii, toate acestea sunt impresionante și cu adevărat emoționante.

În noaptea Învierii nimeni nu ar trebui să fie trist.

Este momentul în care răul, viclenia, egoismul și toate patimile sufletești sau trupești sunt lăsate deoparte și chiar învinse.

Este triumful iubirii, al vieții, al bucuriei asupra morții, asupra răului, asupra limitelor existențiale ale lumii create.

Paștele, care semnifică <trecerea> de la moarte la viață, este considerat <sărbătoarea sărbătorilor>, cea care aduce omenirii prin miracolul Învierii Domnului speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice.

Aceasta este promisiunea făcută de Dumnezeu credincioşilor săi prin fiul Iisus care, în doar o săptămână, numită Săptămâna Patimilor, a fost judecat, răstignit pe cruce, a murit, a fost aşezat în mormântul său şi a înviat din morţi după trei zile, aşa cum a prezis.

Părintele Arsenie Boca ilustrează cu un fin simţ şi mai multă pricepere semnificaţia acestui moment măreţ, într-o predică din 1949:

<Căci Iisus moartea o biruise în viaţă; iar cu moartea Sa, cea de bunăvoie, a biruit-o şi pentru toţi oamenii, de la începutul până la sfârşitul lumii… <Hristos a Înviat!> înseamnă: într-adevăr Dumnezeu există!

<Hristos a înviat!> înseamnă: viaţa e mai tare ca moartea!

Despre semnificațiile teologice, ortodoxe ale Învierii Mântuitorului, legătura dintre Înviere, îndumnezeirea omului și viața veșnică, vom discuta la acest eveniment cultural.

Vom fi onorați de participarea și conferința susținută de preot prof. univ. dr. Ion Popescu”, spune Marius Andreescu.

Dialogul cu tema „Poezia, pasiunea mea”, în cadrul proiectului „Întâlniri culturale”, coordonat de scriitoarea Silvia Giurgiu, avându-i invitați pe editorul și scriitorul George Terziu și pe scriitoarea Maria Giurgiu, luni, 10 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Prelegerea cu tema “Modelele morale și viață bună”, în cadrul proiectului sub genericul „Cugetările unui om de graniță”, susținut de consilierul pentru dezvoltare personală și scriitorul Radu-Alexandru Dincă, marți, 11 aprilie, de la ora 13.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Ne aflăm în proximitatea sărbătorilor pascale și, prin urmare, ar fi oportun să ne amintim de un concept interesant, anume cel de Imitatio Christi (Imitațiunea lui Hristos), care se referă la imitarea lui Hristos pentru a dobândi mântuirea.

Unii teologi afirmă că exercițiul de imitare a vieții lui Hristos este fundamentul pentru o viață creștină.

Nu ne vom aventura în discuții despre ceea ce ar putea însemna în profunzime acest concept, ci vom discuta mai degrabă despre dificultatea imitării unui astfel de model de viață bună și despre necesitatea alegerii unor modele morale intermediare, reale sau mentale (dar care în mod necesar trebuie să fie fundamentabile metafizic, adică să putem concepe că un anumit model moral imaginar ar putea fi vreodată încarnat în lumea noastră, chiar dacă nu-l vom cunoaște niciodată).

Această dificultate este întrucâtva soluționată de sfinți, care sunt modele morale aflate la o mai mare proximitate de viețile noastre.

Și mai aproape de noi, dacă e să urmăm acest fir trasat de creștinism, sunt preoții și oamenii cu har. În imediata noastră vecinătate sunt semenii care acționează corect sau, îndrăznesc să spun, frumos (pe care îl putem înțelege în sensul grecesc al termenului <kalos>, anume frumos și estetic, și moral). Imităm faptele frumoase pe care le realizează alți oameni.

Astfel devenim mai buni, transformând acțiunile punctuale în obișnuințe

Treaptă cu treaptă – aceasta este cea mai sigură (și poate că și cea mai eficientă, întrucât frustrarea e minimă, standardele fiind proporționale cu puterea morală) cale pentru a progresa în viața bună.

Aristotel ar fi de acord cu această perspectivă, întrucât în <Etica Nicomahică> el afirmă că pentru a învăța cum să practicăm virtutea avem nevoie să găsim un om virtuos pe care să-l imităm, rămânând în preajma lui.

Identificăm aici o condiție sau o provocare fundamentală care necesită pregătire în ceea ce acum numim deja, cu un limbaj de lemn, <gândire critică>.

Pentru că există pericolul de a lua drept model de viață virtuoasă un model de viață vicioasă dacă nu identificăm corect acțiunea virtuoasă (pentru care găsim numeroase repere de identificare atât în filosofie, cât și în practicile spirituale).

Despre toate acestea și nu numai vom discuta la Centrul Cultural Pitești într-o ediție specială de revenire la proiectul <Cugetările unui om de graniță>”, spune Radu-Alexandru Dincă.

Dezbaterea cu tema “Priceasna, cântare creştină”, în cadrul proiectului „Medalion artistic cu Mariana Claudia Filipescu”, având-o invitată pe Teodora Păunescu, interpretă de pricesne, eveniment care va avea loc marți, 11 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

„Doamna Teodora Păunescu s-a născut în comuna Leleasca, judeţul Olt. A absolvit Liceul Pedagogic din Câmpulung, devenind învăţătoare.

În anul 1990 devine deschizătoare de drumuri, fiind prima interpretă de pricesne din România. La Radiodifuziunea Română a înregistrat pricesne în anul 1992. A reuşit să editeze șase discuri de acest gen, ultimul, în anul 2015.

A fost invitată în toată România, Europa şi America de către ambasadele române din ţările respective, centrele culturale româneşti şi bisericile ortodoxe. Teodora Păunescu reprezintă simbolul cântărilor creştine din România, fiind un model de referinţă”, spune Mariana Claudia Filipescu.

Prelegerea cu tema „Revista-document Restituiri Pitești nr 1/2023”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Istorie și istorii cu Marin Toma”, coordonat de istoricul Marin Toma, redactorul-șef al revistei-document „Restituiri Pitești”, eveniment care va avea loc live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, marți, 11 aprilie, de la ora 19.00.

„Revista-document <Restituiri Pitești> este o publicație a Primăriei Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, care apare trimestrial de mai bine de cincisprezece ani.

Construite pe temeliile cercetării istorice a izvoarelor documentare despre trecutul Piteștilor, articolele publicate și-au păstrat esența în tot acest timp, însă au și explorat teme pluridisciplinare, aparținând unor domenii înrudite istoriei precum dreptul, teologia, literatura și variate aspecte ale culturii și civilizației umanității. În numărul curent, cititorii pot regăsi următoarele materiale: Jean DUMITRAȘCU, Un prefect de Argeş, printre primii eminescologi; dr. Octavian DĂRMĂNESCU,

Începuturile Grădinii Buliga din Pitești; dr. Aurel RADU, Documente referitoare la situația edilitară și sanitară a orașului Pitești între 1920-1921; Mihai-Cristian VLĂDESCU, Doamna Ecaterina Salvaresso, soţia lui Alexandru Mircea, domnul Ţării Româneşti (1568-1577); Luigi Antonio LUCA, Despre jupâneasa Velica, fiica lui Ivan Norocea, mare logofăt, din Răzvad şi din Piteşti; Tudor-Adrian DESROBITU, Scurte precizări despre jupâneasa Marula, soţia lui Socol paharnicul din Cornăţeni şi din Răzvad; Larisa-Florina STÎNGĂ, Domnița Stanca Brâncoveanu (1676-1714), soția lui Radu Iliaş beizadea; Dumitru Cristian-PÎRVU, Succinte precizări despre doamna Maria Brâncoveanu (c. 1660-1729); prof. Florin-Gabriel RĂȚOI, In memoriam, Pr. Ion Necșulescu (11/24.01.1912-17.03.2005), un martir argeșean”, informează Marin Toma.

Prelegerea cu tema „Mihai Eminescu

Luceafărul. 150 de ani de la concepție. 140 de ani de la publicare”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Teme culturale în emoții raționale”, coordonat de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, miercuri, 12 aprilie, de la ora 11.00, în Sala Multifuncțională de la Casa Cărții.

“<Trăiască Nația!> Acesta era salutul lui Eminescu. Se răspundea: <Sus cu dânsa!> De ce?

Pentru că: <Suntem români. Și punctum>.

Se împlinesc anul acesta 140 de ani de la prima variantă a <Luceafărului>, versificarea basmului <Fata în grădina de aur>, în 1873, când Eminescu se afla la Berlin, D. Caracostea evidențiind, încă din 1910, <identitatea de concepție>, iar Perpessicius afirmând că basmul devine sub condeiul inconfundabil al poetului, pătruns de spiritul și farmecul lexical și ritmic, propriu creațiilor sale, o <creațiune original>, <minus fabulația>.

Publicarea <Luceafărului>, forma finală, se va produce în 1883, în Aprilie, în Almanahul Societății Academice Social-Literare <România Jună> din Viena; în 25 iulie, același an, în ziarul <Dunărea> din Brăila (prima publicare în țară a capodoperei); la 1 august, în revista <Convorbiri Literare>, iar în decembrie 1883 și în ediția princeps, <Poesii>. Tot în 1883 apare și traducerea Mitei Kremnitz în limba germană a poemului, în a doua ediție a <Rumanische Dichtungen> (Leipzig).

Considerăm că scurta prezentare a poemului în ziarul <Dunărea> sub semnătura A. D. (Alexandru Djuvara) este și prima cronică publicată, apreciativă, referitoare la poem. Istoria variantelor, a colateralelor și subsecvențelor e de asemenea de urmărit, în perioada de la 1873 la 1883.

Variantele din laboratorul eminescian al manuscriselor e un îndreptar absolut folositor, inclusiv pentru stabilirea formei originale, număr de strofe, cuvinte folosite, ortografie și punctuație, care dau sensurile profunde ale capodoperei eminesciene despre care vom vorbi”, spune Lucian Costache.

Dezbaterea cu tema „Prevenție, sfaturi medicale, stil de viață sănătos”, în cadrul proiectului sub genericul „La vama vremii”, coordonat de publicistul și scriitorul Nicolae Badiu, avându-l invitat pe dr. Ovidiu Stancu, medic de familie, eveniment care se va desfășura miercuri, 12 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

Dezbaterea cu tema „Frumusețea orelor de română”, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Adolescenți și mentori”, coordonat de criticul literar, scriitoarea și profesoara de limba și literatura română Magda Grigore, avându-i invitați pe prof. dr. Ion Valeriu Hiu, de la Colegiul Național „Zinca Golescu” – Catedra de Limba și literatura română, și pe elevele Beatrice Dițuleasa și Casiana Radu, eveniment care se va desfășura joi, 13 aprilie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.

“Orele de română au o frumusețe aparte. Și importanța lor este de netăgăduit. Pentru limba română, necesară indiferent de specialitatea pe care o va alege elevul în viitor, pentru tipologiile umane pe care începem să le deslușim prin <personaje>, pentru valorile morale inserate în marea literatură a lumii.

Ora de română a fost mereu în atenția elevilor, a profesorilor și a evaluatorilor la examenele obligatorii.

Dar ele oferă mai mult, o legătură cu viața, cu realitatea, o interrelaționare ficțională foarte interesantă, provocatoare.

De aceea, orele de română necesită un standard înalt.

Profesorul trebuie să fie el însuși în contact permanent cu istoria literară, cu noile canoane ale literaturii, să facă lecțiile atractive, să arate elevilor beneficiile pe care le pot avea citind literatură. Un profesor e împlinit prin reușita elevilor săi, prin faptul că i-a provocat la lectură, prin faptul că <a format caractere> prin materia predată.

Orele de română ne pregătesc <pentru viață!>”, spune Magda Grigore.

Prelegerea cu tema „Cum punem haina tristeții în cui?!”, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul „De la breaking news la armonia sufletului”, susținut de psihologul-clinician Violeta Popa, eveniment care va avea loc joi, 13 aprilie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.