După ce s-au trezit cu o acțiune deschisă în instanță de Instituția Prefectului – Județul Argeș, care a semnalat unele probleme de legalitate în ceea ce privește autorizația de construire a noului bloc de pe strada Mircea Eliade – varianta Găvana, bloc ale cărui lucrări au ajuns la final (deși ar fi trebuit oprite odată cu suspendarea de drept a actului administrativ și a lucrărilor până la soluționarea pe fond a cauzei de către Tribunalul Argeș), dezvoltatorii vin cu pretenții care seamănă a tupeu: daune morale și materiale elucubrante, de peste două milioane de lei.

„Tocmai din cauză că nu pot să-mi fac recepția clădirii, eu cer despăgubiri”

Mariana Florescu Căunei și Gheorghe Florescu Căunei, pârâți în dosarul deschis de Instituția Prefectului, se pretind prejudiciați de sesizarea instanței, despre care consideră că i-a ținut pe loc cu blocul.

Un bloc despre care Adrian Căunei (fiul celor doi și unul dintre asociații societății comerciale care a intrat în proces, ca intervenientă, de partea pârâților) încearcă să spună că de fapt e finalizat din august 2019, că nu s-ar fi lucrat la el în perioada suspendării și că a ajuns în stadiul în care s-a solicitat efectuare recepției (imposibil de efectuat din cauza acțiunii în instanță a Instituției Prefectului).

„Tocmai din cauză că nu pot să-mi fac recepția clădirii, eu cer despăgubiri. Clădirea este vândută în mare parte (apartamentele) oamenilor (…). Daunele le-am evaluat eu, e o expertiză în instanță. Instanța face evaluarea, nu eu”, explică Adrian Căunei.

Daune materiale de 300.000 de lei

De fapt, cei doi pârâți au formulat ceea ce se cheamă cererea reconvențională împotriva Instituției Prefectului Argeș și a ISC – Ploiești (Inspecroratul Regional în Construcții Sud Muntenia), prin care cer ca primii doi să fie obligați în primul rând la plata unor daune materiale provizorii de 300.000 de lei (urmând ca suma exactă să fie precizată după efectuarea expertizei tehnice în construcții și a unei expertize de evaluare).

Potrivit solicitanților, suma ar reprezenta paguba care le-ar fi fost produsă prin „lipsa de folosință a imobilului datorită promovării acțiunii de către Instituția Prefectului, în temeiul procesului verbal de control întocmit de ISC Ploiești”.

Daune morale de 2.000.000 de lei

Pe lângă daunele materiale, cei doi soți cer și daune morale, de aproape șapte ori mai mari.

„Solicităm să fie obligați în solidar la plata daunelor morale în cuantum de 1.000.000 de lei pentru subsemnata pârâta-reclamantă Căunei Florescu Mariana și 1.000.000 pentru subsemnatul pârât-reclamant Căunei Florescu Gherghe”, se mai arată în cererea reconvențională depusă de cei doi.

Tupeu, cacealma, necunoaștere sau toate la un loc?

Solicitarea unor daune morale și materiale uriașe Instituției Prefectului Argeș și ISC Ploiești pare, pe lângă un demers tupeist, o tentativă de intimidare la adresa unor eventuali alți oponenți ai proiectului.

Desigur, până la o pronunțare a instanței cu privire la acordarea sau nu a unor astfel de daune nu ne putem hazarda să spunem ce încearcă, de fapt, cei doi pârâți deveniți reclamanți.

La prima vedere, pare că n-au înțeles faptul că Instituția Prefectului poate ataca în contencios administrativ actele emise de autoritățile publice locale pe care le consideră nelegale pentru a putea fi verificat acordul lor cu legea (îi permit Constituția, Codul administrativ și Legea contenciosului administrativ).

Tocmai în baza acestui principiu a fost legiferată și suspendarea de drept a executării actului: pentru împiedicarea producerii unor pagube bugetelor locale sau bunei funcționări a administrației publice locale.

Nu se poate pretinde că aplicarea legii și exercitarea unui drept constituțional de către prefect (art.123, alin.5) determină în patrimoniul celor vizați un prejudiciu câtă vreme nu se dovedește că acestuia i se poate imputa un abuz de drept.

Instituția Prefectului le poate da peste nas cu problemele constatate de ISC

Practic, ca să obțină daunele amețitoare pe care le cer pârâții-reclamanți vor trebui să demonstreze că Instituția Prefectului a făcut un abuz când a sesizat instanța.

Doar că sesizarea s-a făcut după ce, la rândul ei, Instituția Prefectului a fost sesizată de ISC Ploiești asupra unor aspecte de legalitate, instituție de la care, de asemenea, cei doi soți pretind daune materiale și morale.

Procesele verbale de contravenție încheiate de ISC prin care se constatau nereguli cu privire la documentația care a stat la baza autorizației de construire nu au fost desființate până acum. Asta înseamnă că își păstrază prezumțiile de veridicitate, autenticitate și legalititate, ceea ce elimină varianta unui abuz.

(VIDEO: imagini filmate în ianuarie 2020, când, teoretic, lucrările erau sistate)

Cum vor demonstra că au fost ținuți pe loc, când vecinii spun că s-a lucrat?

Mai mult, dezvoltatorii ar trebui să facă în instanță dovada că de la momentul deschiderii acțiunii Instituției Prefectului la clădirea respectivă nu s-a mai lucrat (așa cum și cere legislația în vigoare, care spune că intervine suspendarea de drept a lucrărilor). Un obiectiv dificil, în contextul în care vecinii noului bloc susțin că luni la rând după înregistrarea dosarului (16 august 2019) la blocul din Găvana s-au tot făcut lucrări.

• Distribuie:
• Distribuie
•