- Publicat de: Eduard Tomaziu
- 13-11-2024, ora 21:11
- Știri
Argeș: „În câteva cuvinte i-a descris starea în care se află și l-a anunțat că…va muri!!!”
În câteva cuvinte i-a descris starea în care se află și l-a anunțat că…va muri!!!
Citiți și: Exclusiv| ÎPS Calinic, adus de urgență la Spitalul Județean din PiteștiA încântat ani la rând prin măiestria lui. Dintr-un simplu anonim a devenit cunoscut în toată zona de Sud a țării și nu numai. În fața operelor lui au rămas uimiți oameni de rang înalt.
Drag de Orașul Regal
În mediul bisericesc din eparhia Argeșului și Muscelului, numele Ediszon Tomaziu este foarte cunoscut.
Citiți și: Argeș. Cutremurător! După un ritual inedit, un călugăr a fost „blestemat”S-a născut, a creat și și-a desăvârșit artă la Curtea de Argeș. A locuit vreme îndelungată în Germania dar s-a întors în urbea pe care a iubit-o.
Lemnul care trăiește
A îndrăgit mai mult decât orice pe lume sculptura.
Autodidact, a citit, a studiat, a întrebat și a învățat tainele lemnului.
A descoperit că lemnul „trăiește” și după ce copacul din care provine e tăiat.
Lemnul are o vibrație, are „suflet”, lemnul îți poate fi cel mai bun prieten dacă știi să ți-l apropii, să îl stăpânești. Și el a știut.
Pentru Dumnezeu și oameni
L-a modelat cu dalta iar operele care au ieșit din mâinile lui împodobesc astăzi multe biserici, schituri și mănăstiri din județul nostru. Dar nu numai.
Doar stejar
Strane, axionțe, uși împărătești și diaconești, catapetesme, jilțuri și cârje arhierești.
Folosea cel mai bun lemn, cel de stejar. Își dorea trăinicia operelor sale. Și ce și-a propus a reușit. De zeci de ani operele lui se păstrează în stare bună în locașurile de cult.
Aproape de „sfântulița”
Lucrul mâinilor sale a impresionat. Iar arhiepiscopul Calinic Argeșeanul a dispus să-i fie amenajat un atelier.
În incinta Mănăstirii Argeșului, în spatele paraclisului în care era păstrată racla Sfintei Filoteea avea să creeze cele mai bune opere.
În perioada aceea a executat câteva strane care au fost așezate în altarul Catedralei Arhiepiscopale a Mănăstirii Argeșului.
Admirație
Deseori întâiul ierarh al Argeșului și Muscelului mergea să vadă cum lemnul îndărătnic la prima vedere căpăta forma Crucii, a vrejului de viță de vie, a strugurelui, a peștelui și a altor simboluri creștine.
„Este cel mai bun sculptor pe care l-au avut meleagurile Argeșului vreodată!” avea să declare ÎPS. Calinic.
Diagnostic necruțător
În plenitudinea puterii lui creatoare, Ediszon Tomaziu a fost lovit de o boală cruntă.
Fire puternică, nu s-a înspăimântat. A continuat să lucreze. S-a apropiat și mai mult de Dumnezeu. În singurătatea atelierului sau, înconjurat de cățeii lui, artistul refuza gândul de a renunța la muncă.
Omul providențial
Puterile îi slăbeau de la o perioadă la alta. Slăbea văzând cu ochii și au urmat multe luni de spitalizare la Valea Iașului. După externare a avut cel mai mare nevoie de ajutor. Omul providențial pentru el a fost arhimandritul Caliopie.
Începutul sfârșitului
Cu binecuvântarea arhiepiscopului Calinic, acesta a dispus să-i fie construită o locuință în incinta parohiei Bătușari.
Părintele Florentin Ungurenuș i-a fost și el alături artistului în ultimii ani ai vieții sale. Cu toată contribuția materială și spirituală a binefăcătorilor sai, starea de sănătate i s-a degradat continuu și accelerat în ultimii ani.
Presimțire
„Căci omul nu-și cunoștea nici măcar ceasul…” aflăm din Sfânta Scriptură.
Iar Ediszon Tomaziu nu știa „ceasul” dar presimțea apropierea lui.
Avea plămânii măcinați de boala nemiloasă și ajunsese dependent de un „aparat de oxigen”.
Ieri după amiază s-a simțit rău. Și înainte de a apela la nr. 112, l-a sunat pe părintele Florentin Ungurenuș.
În câteva cuvinte i-a descris starea în care se află și l-a anunțat că…va muri!!!
Capăt de drum
La Spitalul din Curtea de Argeș nu se mai putea face prea multe pentru el.
S-a decis transportarea la Spitalul Județean din Pitești.
Ultimele minute le-a trăit intubat. Însă pe raza comunei Dobrogostea inima lui și-a încetat bătăile.
„Stop cardio-respirator” avea să fie cauza decesului declarat chiar în ambulanță.
Deșertăciune
Astfel se încheie drumul pământesc al unui om cu viața tumultuosă.
Și care la sfârșitul existenței ar fi putut spune asemeni Eclesiastului:
„M-am uitat la toate lucrările mele și la truda cu care le făcusem și am văzut că în toate este numai deșertăciune și goană după vânt…”
Adio!
Cei care l-au prețuit pe artist îi pot aprinde o lumânare la capela parohiei Bătușari.
Iar slujba de înmormântare va avea loc sâmbătă începând cu ora 12,30 la aceeași biserică.