În data de 23 august ac. am participat în sala mare a Consiliului Judeţean Argeş, la o „Sesiune de informare privind însuşirea şi aplicarea principiilor egalităţii de şanse şi de gen la locul de muncă” organizată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş, Centrul de Resurse Juridice, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Fundaţia Giacomo Brodolini.

Comunicarea ştiinţifică este o etapă, în cadrul proiectului „Reţea multi-regională de servicii de consiliere antidiscriminare pentru incluziunea socială a persoanelor discriminate”, cofinanţată din Fondul Social European.

Scopul acestui eveniment social – declarat de organizatori – a constat în informarea numeroşilor participanţii: reprezentanţi ai Cosiliului Judeţean Argeş, Instituţiei Prefectului – Judeţului Argeş, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş, Direcţia de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate, Asociaţia Oamenilor de Afaceri, patronate, sindicate, O.N.G.-uri, specialişti din cadrul D.G.A.S.P.C. Argeş, asistenţi sociali/persoane cu atribuţii de asistenţă socială din cadrul primăriilor, mass – media, cu privire la elementele de legislaţie şi a politicilor antidiscriminatori.

CLA Argeş

Pentru identificarea nevoilor de informare la nivelul judeţului Argeş, CRJ şi partenerii locali DGASPC şi ITM, au realizat o cercetare în perioada septembrie 2009 – februarie ac., pe bază de interviuri aplicate atât managerilor şi personalului din administraţia publică, cât şi reprezentanţilor societăţii civile, mass media, sindicatelor şi patronatelor.

Astfel, s-a constatat faptul că mai mult de 50% dintre respondenţi au indicat drept importantă informarea şi formarea personalului cu privire la faptele de discriminare şi că 49% din grupurile vulnerabile nu sunt protejate împotriva discriminării la locul de muncă.

Rezultatele cercetării extinse la nivel naţional, au condus la deschiderea a şase centre locale antidiscriminare. CLA Argeş este situat pe strada Tache Ionescu, la nr.41 din Piteşti, funcţionează pe lângă DGASPC Argeş, şi are rolul de a oferi consultanţă pentru combaterea discriminării pe piaţa muncii, atât victimilor, cât şi angajatorilor, sindicatelor sau ONG-urilor.

Pentru a combate fapte de discriminare, în primul rând trebuie cunoscut cadrul legal reglementat: de Ordonanţa 137 din 31 august 2000, republicată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, Directivele Consiliului UE 2000/43/EC din 29 iunie 2000 privind implementarea principiului tratamentului egal al persoanelor, fără deosebire de origine rasială sau etnică şi 2000/78/EC din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă, etc.

Totodată, trebuie identificate drepturile ce sunt legate fie de relaţiile de muncă, accesul la serviciile publice şi educaţie, dreptul la demnitatea persoanei şi nu în ultimul rând la libertatea de circulaţie, libera alegere a domiciliului şi accesul în spaţiile publice.

Concluzii

Este imposibil ca o persoană să nu se fi confruntat la un anumit moment cu diferitele faţete ale discriminării şi asta deoarece cadrul social, educaţia, caracteristicile individuale fizice şi morale, religia, au generat întotdeauna reacţii cât se poate de diferite în cadrul societăţii.

Teoria conflictelor reale susţine faptul că discriminarea apare în condiţiile competiţiei pentru resurse limitate care există între două grupuri. În acest context indivizii tind să favorizeze membrii grupului din care fac parte.

Persoanele care aparţin unor grupuri vulnerabile din societatea românească se confruntă cu discriminarea atât în demersurile de găsire a unui loc de muncă, cât şi la locul de muncă existent. Printre aceste grupuri se numără femeile, lucrătorii în vârstă de peste 40 de ani, minorităţile în special de etnie rromă, persoanele cu dizabilităţi, famiile monoparentale şi de ce nu, membrii diverselor partide politice.

Există două motive pentru combaterea discriminării pe piaţa muncii. Primul motiv este de natură socială, discriminarea pe astfel de motive este împotriva valorilor europene şi a dreptului comunitar. Cel de-al doilea motiv este unul economic, UE se confruntată cu o populaţie care îmbătrâneşte, astfel instituţiile guvernamentale prin măsurile pe care le întreprind ar trebui să atragă cât mai multe persoane active pe piaţa muncii pentru a putea garanta un antidot al recesiunii economice actuale.

Viorel Crăciuneanu

craciuneanu2002@yahoo.co.uk

• Distribuie:
• Distribuie
•