Am terminat azi romanul Toba de tinichea de Gunther Grass. Citisem anterior romanul său Desfăcând ceapa şi am avut surpriza ca acest roman care i-a adus notorietate este reluat în în romanul menţionat anterior şi scris zeci de ani mai tâtziu.

Personajul principal este Oskar Matzerath, piticul care este un alter ego al autorului. Romanul este de fapt autobiografic cuprizând copilăria şi tinereţea lui Oskar. Mai bine de jumătate de roman este dedicat locului de naştere, oraşul Danzig. Acest oraş nu mai există azi, se numeşte Gdansk şi este un port polonez la Baltica. Danzigul copilăriei lui Oskar era un oraş german prin care Polonia îşi trimetea pe mări produsele. Danzigul era înconjurat de localităţi rurale în majoritate poloneze, sau kaşube cum se numea populaţia de limbă slavă. Oskar are o origine dublă mama este de origine kaşubă o chema Koljaicyek, cu bunica Ana care avea 4 fuste în care se ascunsese bunicul Jozef, urmărit de autorităţi. Pe de altă parte taţii erau neamţul Matzerath şi polonezul Bronski, amantul mamei lui Oskar şi pare-se cel care-l procrease. Oskar rămâne pitic datorită unui accident la trei ani, cade în pivniţa al cărui chepeng deschis din eroare de tatăl Matzerath.

Personajul din fundal al romanului este oraşul german Danzig., un oraş hanseatic liniştit înj care coexista şi o minoritate poloneză. Durerea autorului este dispariţia oraşului german, care astăzi nu mai există, populaţia germană fiind alungată din oraş după cel de-al Doilea Război Mondial. Astfel de transformări au suferit şi oraşe transilvane. Clujul era un oraş maghiar, dar după Marea Unire din 1918 a devenit românesc datorită infuziei masive de români, fără ca ungurii să fie alungaţi. La fel şi Braşovul sau Sibiul au devenit româneşti, azi însă elementul săsesc a fost extins din cauza emigrării masive a germanilor.  Cazul Danzigului este diferit deoarece de acolo germanii au fost alungaţi. Un moment important al romanului este ccucerirea de către germani ai Poştei poloneze în septembrie 1939. Polonezii au apărat-o eroic, Oskar nimerind acolo adus de Jan Bronski, prezumtivul tată. Acesta este un fricos, care moare eroic împuşcat de germani după predarea apărătorilor polonezi. Un alt moment al rezistenţei antinaziste este cel al Scărmănătorilor, care se consumau în acţuini antinaziste de haiducie din care cea a Vicleoimului din Biserica Inimii este şi antireligioasă aducând a blasfemie.

Oskar este la rându-i un tată probabil al lui Kurt conceput cu Maria Truczincski, vânzătoarea angajată la magazinul mamei lui Oskar, angajată dsupă decesul acesteia. Maria se măritatse cu tatăl lui Oskar Alfred.

Ultima parte a romanului este compus din aventurile lui Oskar în vestul Germaniei, în Dusseldorf. Oskar este pe rând sculptor de pietre funerare, model la Academia de Artă, toboşar într-o orchestră de jazz în Pivniţa de ceapă. Se pare că de aici şi numele romanului autobiografic explicit, ulterior.

Romanul este şi o imagine a Germaniei postbelice şi o explicaţie a problemelor germanilor cu trecutul nazist.  Romanul mai are şi problema originii  duble nenegate de german şi polonez (kaşubian) a autorului care-i crează permanent o situaţie schizoidă.

• Distribuie:
• Distribuie
•