Constat cu mult regret faptul că, în loc să fie simplificată procedura fiscală actuală, se face tot posibilul de a se mări birocraţia. Prin obligarea persoanelor fizice ce desfăşoară şi activităţii independente de a depune, ori de câte ori realizează venituri cu caracter repetitive – lunar, trimestrial sau semestrial – declaraţii privind contribuţiile legate de asigurările sociale şi de şomaj.

Consultaţii spun că, în fapt, contribuţiile ar trebui să aibă caracter de cheltuială deductibilă, deci nu se pune problema impozitării unei cheltuieli, ci cel mult se poate analiza deducerea sumelor virate cu titlu de contribuţii sociale din baza impozabilă pentru calculul impozitului pe venit.
Ministrul Muncii, Mihai Şeitan, justifica apariţia acestora prin următoarea motivaţie „orice declaraţie care intră într-un sistem trebuie făcută manual, deoarece este nevoie de semnătură, iar pentru persoanele fizice încă nu există coduri care să permită semnătura electronică”, la care mă îndoiesc, s-au cum ar zice o vorbă din popor „scopul scuză mijloacele”.
Persoanele care realizează venituri de natură profesională, aşa cum sunt definite de Ordonanţa de urgenţă nr.58, trebuiau să plătească până pe data de 25 august, contribuţiile la pensie şi şomaj aferente câştigurilor din luna iulie, în timp ce contribuţiile la sănătate vor fi plătite abia pe 25 ianuarie anul viitor.
Cotele contribuţiilor individuale datorate sunt de 10,50% pentru asigurările sociale, 0,50% pentru asigurările de şomaj şi de 5,50% pentru asigurările sociale de sănătate. Iar baza de calcul este limitată la cinci salarii medii brute pe economie, mai precis la suma de 9.180 lei.
Persoanele care realizează venituri de natură profesionale, au obligaţia de a depune câte o declaraţie privind asigurările în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor pentru şomaj, respectiv de a încheia un contract de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Aceste declaraţii se depun – o singură dată – până la data de 25 a lunii pentru luna anterioară în care s-au realizat veniturile de natură profesională, la casa teritorială de pensii şi agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţene din raza de domiciliu sau de reşedinţă a persoanelor asigurate.
Studiul de caz
Dar între timp leguitorul s-a „răzgândit” şi se pare că reţinerea contribuţiilor în cauză se vor efectua de către angajator – fie societate comercială, editură, etc. – prin stopaj la sursă. Iar contribuabilul român „beneficiarul” nu va mai depune declaraţiile, acestea revenind în sarcina firmei.
În cazul drepturilor de autor. Spre exemplu, la un venit brut de 1.000 lei pe lună, se reţine de către angajator impozitul anticipat de 10% adică 100 lei, după care la venitul net de 900 lei se calculează şi reţine contribuţiile de 16,5%, adică 149 lei. După regularizarea de pe data de 15 mai a anului viitor, se vor mai plăţi, de data aceasta de beneficiar, încă 48 de lei, după algortimul de calcul 800 x (16 -10) %, luând în calcul cota de cheltuieli forfetare de 20%, deci venitul net final va fi de 703 de lei.
În cazul persoanelor fizice autorizate. Dacă se desfăşoară o activitate cu caracter dependent, spre exemplu prestările de servicii, atunci se datorează trimestrial impozitul aferent normei de venit de 16% şi contribuţiile sociale de 16,50%, iar cu ocazia regularizări anuale, fie va plăti sau recupera după caz diferenţa.
Viorel Crăciuneanu
craciuneanu2002@yahoo.co.uk

• Distribuie:
• Distribuie
•