Bilet doar dus. Am văzut recent pe ePitești o știre care spune că în 2018 Argeșul a pierdut aproape 4.000 dintre locuitorii săi. Astfel, la începutul acestui an în județ mai erau un pic peste 636.000 de oameni. Iar situația nu este singulară.

An de an, populația Argeșului a tot scăzut, pe fondul mortalității mai mari decât natalitatea, dar și din cauza migrației, fie ea internă, fie externă. Iar trendul, așa cum se observă din respectiva cercetare, este crescător. Din ce în ce mai mulți argeșeni pleacă definitiv din județ, iar în locul lor vine mai puțină lume.

Numai anul trecut diferența a fost de 1.400 de persoane. Anul acesta probabil va fi mai mare. Știu, veți spune că nu e un număr prea mare și că la un județ de 636.000 de oameni nu se simte o scădere de vreo mie și jumătate într-un an. În mod normal, nu m-aș îngrijora, dar de data asta cred că am motive serioase s-o fac.

Și asta pentru că sunt aproape convins că cei 11.000 de argeșeni care și-au luat bilet doar dus făceau parte din forța de muncă a județului. La fel cum vor face parte și cei peste 9.500 care au venit în locul lor. De unde rezultă un deficit de 1.400 de oameni care lucrează în economia reală, producând valoare adăugată.

Așa mi-am explicat și mai bine de ce, de fiecare dată când mai discut cu oameni implicați în mediul privat din Argeș, primul lucru de care se plâng este dificultatea de a găsi forță de muncă. Și nu vorbim aici de cine știe ce extravaganțe, de genul personal cu înaltă calificare și cu experiență. Nu, e vorba despre oameni care să fie dispuși să lucreze. Atât. Nici așa nu e ușor să-ți umpli schema de personal dacă ești patron în Argeș, județul în care activează cel mai mare exportator al țării.

De ce, oare, se întâmplă asta? Nu e o întrebare pe care e greu să ți-o pui, dar e cu siguranță una la care nu e ușor să găsești un răspuns. Eu, ca simplu cetățean care privește lucrurile un pic mai detașat, pot să dau vina imediat pe administrația locală și pe cea națională, care se vede treaba că nu se preocupă suficient să stimuleze piața muncii, prin scutiri serioase de impozite pentru angajatori și angajați sau prin condiții mai drastice de acordare a ajutoarelor sociale.

Firește, aici este vorba și de o filozofie de guvernare, specifică actualilor conducători ai urbei, județului și țării, care preferă să crească veniturile unor anumite categorii sociale, în special bugetari și pensionari, în loc să pună accent pe stimularea forței de muncă din mediul privat.

Dar, oricât de multe greșeli ar face, nu sunt doar politicienii și edilii de vină. Scăderea numărului de angajați argeșeni are legătură și cu condițiile în care lucrează multă lume la patron. Salariile nu au crescut în ritmul celor de la stat, iar tichete de masă, ca să dau doar un singur exemplu, nu iau toți angajații argeșeni din mediul privat. Drept pentru care și patronii au partea lor de vină când vine vorba de migrația forței de muncă și, implicit, scăderea atractivității Argeșului pentru potențialii lucrători veniți din alte județe.

Pentru că, în condițiile în care ai cu siguranță cel puțin un cunoscut plecat la muncă în străinătate, tu, ca om care-și cunoaște meseria, știi că poți câștiga oricând mai mulți bani, în condiții mai bune, într-una dintre țările Uniunii Europene. Dacă aș fi implicat în politica argeșeană și aș fi interesat să câștig niște alegeri în viitorul apropiat, aș fi foarte preocupat să găsesc o soluție la migrația forței de muncă din județ. Pentru că aceasta mi-ar asigura șanse maxime de câștig.

• Distribuie:
• Distribuie
•