Avocatul Poporului a transmis Ministerului Justiției un punct de vedere prin care se opune reducerii vârstei răspunderii penale de la 14 la 12 ani, în contextul unei propuneri legislative înregistrate recent la Senat, care vizează aplicarea acestei modificări pentru infracțiunea de omor.
Instituția susține menținerea actualului prag de 14 ani, argumentând că minorii sub această vârstă nu au discernământul necesar pentru a înțelege pe deplin consecințele faptelor lor.
Potrivit analizei transmise, legislația penală actuală este aliniată standardelor internaționale și instituie o prezumție absolută de lipsă a discernământului pentru copiii sub 14 ani.
Avocatul Poporului subliniază că dezvoltarea psihică, intelectuală și morală a copilului este un proces gradual, iar reacția statului trebuie să fie una nepenală, axată pe protecție, educație și asistență, nu pe sancțiuni privative de libertate.
Un argument important invocat este lipsa unui fenomen infracțional care să justifice modificarea legii.
În perioada 2023–2026, au fost înregistrate doar două cazuri de omor în care au fost implicați minori sub 14 ani. Raportat la aproximativ trei milioane de copii cu vârste între 0 și 14 ani din România, aceste cazuri sunt considerate situații izolate, tragice, dar insuficiente pentru a fundamenta o schimbare radicală a politicii penale, conform avocatnet.ro.
Decizie majoră privind infractorii minori! ,,Soluția este…”
Instituția avertizează că încarcerarea minorilor este contraproductivă, generând stigmatizare, afectând dezvoltarea copilului și reducând drastic șansele de reabilitare. Studiile citate arată că intervenția penală timpurie nu corectează comportamentele deviante, ci poate contribui la consolidarea lor, crescând riscul de recidivă pe termen lung.
În schimb, măsurile educative și cele de protecție specială s-au dovedit mai eficiente în prevenirea recidivei. Avocatul Poporului atrage atenția că problema reală nu este pragul de vârstă, ci lipsa resurselor pentru aplicarea eficientă a mecanismelor deja existente. Supravegherea specializată și intervențiile multidisciplinare, care implică asistenți sociali, psihologi și unitățile de învățământ, necesită finanțare adecvată și personal calificat.
Totodată, instituția invocă necesitatea alinierii la standardele europene și internaționale, inclusiv la Convenția ONU privind drepturile copilului și recomandările Consiliului Europei, care încurajează stabilirea unei vârste minime ridicate pentru răspunderea penală și utilizarea detenției doar ca măsură de ultimă instanță. Țări precum Germania, Spania sau Italia mențin pragul la 14 ani, punând accent pe educație și reintegrare socială.
În concluzie, Avocatul Poporului recomandă respingerea inițiativei legislative, menținerea actualului cadru normativ și orientarea eforturilor către prevenție, consolidarea serviciilor sociale și introducerea educației juridice în școli. În viziunea instituției, sistemul de justiție juvenilă trebuie să rămână centrat pe interesul superior al copilului, având ca obiectiv principal reabilitarea, nu pedepsirea acestuia.
