Majoritatea oamenilor asociază datele cu caracter personal cu CNP-ul sau cu parola de la internet banking. În realitate, noțiunea este mult mai largă și mult mai aproape de viața de zi cu zi decât pare. Chipul tău surprins de o cameră video, numărul tău de telefon dat mai departe fără voia ta, poza afișată la avizierul blocului sau adresa ta de e-mail folosită pentru un scop pentru care nu ai fost niciodată întrebat sunt, toate, date cu caracter personal, iar folosirea lor fără drept poate întemeia o acțiune în instanță, cu despăgubiri pentru cel afectat.
În articolul anterior am prezentat când imaginea unei persoane este considerată dată cu caracter personal și ce reguli trebuie respectate la instalarea camerelor de supraveghere.
Îl puteți re(citi) AICI.
În continuare, explicăm când folosirea imaginii fără acord poate da dreptul la despăgubiri.
Imaginile nu pot fi păstrate la nesfârșit, legea impunând un termen de păstrare de cel mult 30 de zile.
Totodată, accesul la imagini trebuie restrâns la un număr limitat de persoane, iar folosirea lor într-un alt scop decât cel declarat, de exemplu afișarea unei capturi la avizierul blocului pentru a demasca un vecin, reprezintă ea însăși o încălcare separată a legii.
Dacă o asociație de proprietari, o firmă sau orice altă entitate este sancționată de autoritatea de supraveghere pentru o asemenea încălcare, amenda merge la bugetul de stat, nu la persoana ale cărei date au fost expuse sau folosite abuziv.
Legea prevede însă, separat, un drept propriu al fiecărei persoane afectate, anume dreptul de a cere despăgubiri direct de la cel vinovat, în instanță, pentru prejudiciul suferit, atât material, cât și moral.
Nu contează dacă autoritatea a aplicat deja o sancțiune administrativă, întrucât cele două căi sunt complet independente, iar una nu o exclude pe cealaltă.
Prejudiciul moral recunoscut în astfel de situații nu înseamnă neapărat o pagubă financiară concretă.
Poate fi vorba despre disconfortul de a ști că imaginea ta a fost afișată public fără acordul tău, despre expunerea unor aspecte din viața privată, precum cine te vizitează, la ce oră pleci și vii sau cu cine vorbești pe casa scării, ori despre starea de tensiune creată într-un conflict de vecinătate alimentat tocmai de imaginile obținute ilegal.
Trebuie precizat însă că simpla existență a unei încălcări a legii nu conferă, automat, dreptul la despăgubire, persoana vătămată trebuie să dovedească faptul că a suferit un prejudiciu real, chiar dacă nu material, nu doar faptul că a avut loc o abatere formală de la GDPR, deși nu există un prag minim de gravitate pe care prejudiciul ar trebui să îl atingă pentru a fi recunoscut.
Același principiu, potrivit căruia datele tale, folosite fără drept, pot întemeia o cerere de despăgubire, se aplică deopotrivă atunci când numărul tău de telefon sau adresa de e-mail sunt transmise mai departe unui terț fără acordul tău, în scop de marketing, atunci când datele tale medicale sunt discutate sau transmise unor persoane neautorizate, atunci când copia actului tău de identitate este trimisă de un angajator sau de o instituție unor terți fără un temei legal, sau atunci când sunt publicate, pe un grup de discuții ori pe rețele sociale, imagini din care poți fi identificat, fără acordul tău și fără un scop legitim.
Dacă bănuiești că imaginea sau datele tale au fost folosite fără drept, poți cere în scris operatorului, fie că este vorba despre o asociație, o companie sau o instituție, informații despre modul în care ți-au fost prelucrate datele, acesta având obligația să răspundă, de regulă, în termen de o lună.
Este important să păstrezi orice dovadă, fotografii, capturi de ecran, corespondență sau martori, care arată ce s-a întâmplat și ce prejudiciu ți-a cauzat.
Poți depune, în paralel, o plângere la autoritatea de supraveghere a datelor, însă aceasta nu îți aduce despăgubiri, ci doar sancționează operatorul.
Pentru a obține tu, personal, o reparație, inclusiv pentru prejudiciul moral, calea este acțiunea în instanță, separată de orice procedură administrativă.
Av. Dr. Cristina Lețu – Cabinet de Avocat – https://www.cristinaletu.ro/
Imaginea ta folosită fără acord: Ce spune legea despre dreptul la despăgubire
