Dreptul la anonimizare pe portalul instanțelor de judecată

Cum îți protejezi datele personale în spațiul judiciar public

Implicarea într-un litigiu — indiferent de natura sau complexitatea sa — atrage, în mod automat, publicarea datelor de identificare ale părților pe portalul instanțelor de judecată.

Această realitate, adesea necunoscută până în momentul în care persoana vizată o constată în mod direct, ridică o problemă juridică de substanță: în ce măsură publicitatea actului de justiție poate prevala, fără limite, asupra dreptului fundamental la viață privată al justițiabilului?

Portalul instanțelor de judecată (portal.just.ro) preia automat datele introduse în sistemul informatic ECRIS de la nivel local.

Printre aceste date se numără, în mod curent, numele și prenumele tuturor părților din dosar, vizibile public alături de numărul și obiectul cauzei, indiferent de natura litigiului. Aceasta este regula.

Ceea ce mulți justițiabili nu știu este că pot solicita ca numele lor să dispară din spațiul public al portalului — și că această solicitare este nu doar posibilă, ci și temeinic ancorată în dreptul european și intern.

Publicitatea ședințelor de judecată este un principiu constituțional, consacrat iar obligativitatea afișării listelor de ședință pe portalul instanței este expres prevăzută de Codul de procedură civilă.

Prelucrarea numelui și prenumelui părților în acest context nu necesită consimțământul persoanei vizate, fiind justificată de art. 6 lit. c) din Regulamentul (UE) 2016/679 — GDPR — ca prelucrare necesară îndeplinirii unei obligații legale.

Și totuși, același regulament european recunoaște, dreptul oricărei persoane fizice de a solicita ștergerea sau restricționarea prelucrării datelor sale cu caracter personal atunci când nu mai există un interes legitim și proporțional care să justifice menținerea lor în spațiul public.

Dreptul la viață privată se impune cu aceeași forță.

Din intersecția acestor norme — publicitatea justiției și protecția vieții private — s-a conturat în practica instanțelor române un mecanism concret: notificarea sau cererea de anonimizare, confidențializare ori secretizare a datelor personale de pe portalul judiciar.

Prin anonimizare, numele și prenumele persoanei sunt înlocuite în sistemul ECRIS cu mențiunile neutre Anonim 1, Anonim 2 etc. — în funcție de câte persoane beneficiază de această măsură în același dosar.

Efectul este imediat și complet: datele nu mai pot fi identificate prin motoarele de căutare, nici prin accesarea directă a portalului.

Este esențial de precizat că anonimizarea nu afectează în niciun mod cursul procedurii judiciare.

Accesul părților la dosarul fizic rămâne nerestricționat, drepturile procesuale sunt integral păstrate, iar instanța continuă judecata în deplină publicitate.

Măsura vizează exclusiv vizibilitatea online — și numai aceasta.

Există și situații în care anonimizarea operează de drept, fără a fi necesară vreo solicitare: cauzele în care sunt implicați minori nu apar public pe portal, iar în anumite cauze penale — infracțiuni de natură sexuală, trafic de persoane, trafic de minori — numele persoanei vătămate este anonimizat din oficiu.

Președintele instanței penale este obligat să dispună anonimizarea numelui persoanei vătămate de pe portal dacă aceasta formulează o cerere în acest sens, indiferent de natura infracțiunii.

Dreptul la anonimizare pe portal nu se extinde asupra inculpaților, nici în dreptul național, nici în cel european.

Mecanismul este conceput ca instrument de protecție a victimelor și a persoanelor care, fără a fi autori ai unor fapte penale, ajung implicate în proceduri judiciare.

Solicitarea — sub forma unei cereri scrise sau a unei notificări motivate — se adresează instanței care instrumentează dosarul în cauză. Aceasta va analiza cererea și va dispune în consecință, activând în aplicația ECRIS opțiunea de confidențialitate, cu efect propagat automat și pe portal.

Dacă persoana este parte în mai multe dosare aflate pe rolul mai multor instanțe, va trebui să formuleze câte o cerere distinctă pentru fiecare.

Același principiu se aplică în căile de atac: o cerere de anonimizare adresată instanței de fond nu produce efecte și la instanța de apel sau de recurs — fiecare stadiu procesual presupune o solicitare separată.

Cererea poate fi formulată odată cu cererea de chemare în judecată sau pe parcursul procesului.

Același mecanism poate fi utilizat și atunci când soluțiile publicate pe portal conțin, din eroare, date personale care nu ar fi trebuit să apară — CNP, adresă de domiciliu sau alte informații sensibile.

În aceste cazuri, cererea vizează în mod specific înlăturarea acelor mențiuni, iar instanța este obligată să remedieze situația de îndată.

Dreptul la anonimizare nu este o derogare excepțională, acordată selectiv. Este expresia unui echilibru pe care ordinea juridică îl recunoaște explicit: că o persoană implicată într-un litigiu nu devine, prin simpla sa prezență în dosar, proprietate publică, intimitatea nu se suspendă la ușa tribunalului iar datele cu caracter personal — inclusiv numele — rămân, în sensul deplin al cuvântului, ale persoanei căreia îi aparțin.

A cunoaște acest drept înseamnă a putea să îl exerciți. A îl exercita la timp înseamnă a preveni o expunere pe care, odată produsă, o poți diminua — dar rareori o poți șterge cu totul.

Av. Dr. Cristina Lețu – Cabinet de Avocat: https://www.cristinaletu.ro/