Concedierile sub pretextul „digitalizării” reprezintă o practică tot mai des întâlnită în România și la nivel global, prin care restructurarea personalului este justificată prin implementarea de noi tehnologii, inteligență artificială (AI) sau automatizarea proceselor.
În timp ce companiile urmăresc eficiența bugetară, sindicatele și experții avertizează că, deseori, acest motiv este folosit pentru a masca tăieri de costuri sau pentru a elimina angajați, digitalizarea fiind o scuză.
Tot mai mulți salariați reclamă faptul că sunt concediați prin desființarea postului, deși atribuțiile lor sunt preluate de aplicații AI sau externalizate, cerând anularea deciziilor, reintegrarea pe postul deținut anterior și plata salariilor restante.
Aceasta a devenit una dintre cele mai complexe spețe de dreptul muncii în 2026, iar instanțele din România încep să creeze jurisprudență pe marginea „concedierilor tehnologice”.
Conform Codului Muncii, în cazul unor astfel de concedieri, desființarea locului de muncă trebuie să fie reală și serioasă.
Nu ne aflăm într-o astfel de ipoteză dacă salariații demonstrează în instanță că, deși postul lor a fost eliminat din organigrama societății, sarcinile nu au dispărut, ci sunt executate de o aplicație AI sau de un software de automatizare.
Dacă fluxul de lucru rămâne identic și doar „unealta” s-a schimbat, salariații concediați pot argumenta că postul nu a fost desființat cu adevărat, ci doar redenumit sau mascat, ceea ce face concedierea nelegală.
Instanțele pun tot mai mult accent pe rolul social al angajatorului în era digitală.

Concedieri abuzive sub pretextul ,,digitalizării”
Înainte de a concedia o persoană ale cărei atribuții din fișa postului sunt preluate de AI, angajatorul ar trebui să demonstreze că a încercat recalificarea acesteia pentru a opera chiar noul sistem digital.
În ceea ce privește probatoriul în instanță, este important să se solicite planul de formare profesională al firmei și dovezi că nu existau alte posturi vacante compatibile.
Desființarea postului trebuie să fie reală, nu doar pe hârtie.
Aceasta presupune ca sarcinile și responsabilitățile aferente acelui post să nu poată fi transferate către alt angajat sau îndeplinite sub altă denumire.
Totodată, desființarea postului trebuie să aibă la bază o cauză reală și serioasă.
Angajatorul trebuie să demonstreze, de exemplu, că decizia de desființare este bazată pe dificultăți economice, pe nevoia de a optimiza activitatea sau pe alte rațiuni similare, toate fiind documentate.
Documentele contabile sau rapoartele de reorganizare trebuie să fie parte integrantă a acestui proces.












![[270x300px]TârgDeJucării_epitesti](https://epitesti.ro/wp-content/uploads/2024/04/270x300pxKVGeneral_epitesti-1.jpg)


