Munca la negru în România: Ce poate face un angajat când nu își primește drepturile

Dacă lucrezi sau ai lucrat fără un contract individual de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă, te afli în situația cunoscută drept muncă la negru.

Aceasta nu înseamnă doar că angajatorul încalcă legea, ci înseamnă, concret, că tu nu acumulezi vechime, nu contribui la pensie, nu ești asigurat medical și nu poți solicita șomaj dacă îți pierzi locul de muncă.

Pe termen scurt, salariul „la mână” poate părea avantajos. Pe termen lung, costul este considerabil.

Acesta este primul lucru pe care trebuie să îl înțelegi: absența unui contract scris nu te lipsește de posibilitatea de a-ți revendica drepturile.

Codul Muncii prevede expres că o relație de muncă poate fi dovedită prin orice mijloc de probă. Jurisprudența instanțelor române confirmă această interpretare în mod constant.

Așadar, dacă ai mesaje în care ți se dau sarcini, fotografii de la locul de muncă, extrase de cont cu plăți primite, declarații ale colegilor sau orice alt înscris care atestă că ai muncit pentru acel angajator, ai deja un punct de plecare solid.

Primul pas este să încerci o discuție directă cu angajatorul. În unele cazuri, simpla amenințare cu sesizarea autorităților este suficientă pentru a debloca o plată.

Dacă această cale nu funcționează, următorul demers este o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă, care poate fi depusă gratuit, inclusiv anonim. ITM are dreptul să efectueze controale inopinate și să aplice amenzi cuprinse între 10.000 și 20.000 de lei pentru fiecare persoană găsită la muncă fără contract.

Dacă nici această intervenție nu produce rezultate, poți sesiza și ANAF, care poate declanșa o inspecție fiscală și poate obliga angajatorul la plata contribuțiilor retroactive.

În cele din urmă, calea cu cele mai directe efecte patrimoniale este acțiunea în instanță, la secția de litigii de muncă a Tribunalului competent.

Pe această cale poți obține nu doar salariile restante, ci și dobânzile legale aferente și, în anumite condiții, daune morale. Termenul de prescripție este de trei ani, așadar nu amâna.

Consultarea unui avocat specialist în dreptul muncii este recomandată încă din primele etape. Acesta poate evalua soliditatea dovezilor disponibile, poate formula cererea de chemare în judecată în condiții optime și poate negocia o soluționare amiabilă înainte ca litigiul să ajungă în sala de judecată.

Dincolo de amenzile contravenționale prevăzute de Legea nr. 53/2003 și de Legea nr. 108/1999, angajatorul care recurge la muncă nedeclarată poate fi supus urmăririi penale pentru reținerea și neplata contribuțiilor sociale, cu obligarea la plata retroactivă a tuturor sumelor datorate, majorate cu penalități de întârziere.

Amenzile aplicate pentru primirea la muncă fără contract înregistrat variază între 20.000 de lei și 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, iar în cazul recidivei, autoritatea competentă poate dispune suspendarea activității firmei.

Av. Dr. Cristina Lețu – https://www.cristinaletu.ro/

Munca la negru în România: Ce poate face un angajat când nu își primește drepturile