Ce trebuie să știi dacă apar tranzacții neautorizate

Fraudele bancare au explodat în România în 2026. Phishing, vishing cu voci clonate prin AI, investiții false, fraude cu IBAN modificat — toate au un singur numitor comun: victima pierde bani rapid și îi recuperează greu.

Transferurile bancare instant sunt, prin natura lor, definitive. Cu cât trece mai mult timp, cu atât șansele de recuperare scad.

Dacă ești victima unei fraude bancare, în primele minute, urmează acești pași, în ordine:

1. Sună banca la numărul de pe spatele cardului (nu la numerele din mesajele primite) și cere blocarea imediată a cardului și a oricăror noi tranzacții.
2. Captează toate dovezile înainte ca acestea să dispară: screenshot-uri ale mesajelor, conversațiilor, e-mailurilor și URL-urilor suspecte.
3. Schimbă imediat parolele de internet banking și de e-mail, de pe un dispozitiv sigur, necompromis.
4. Contactează un specialist juridic — acesta poate interveni telefonic la bancă, în numele tău, chiar în această etapă.

Prima bătălie se dă la bancă, nu în instanță.

Apelează la specialiști în drept și acționează pe două direcții simultan: blocarea oricăror fonduri încă netransferate și declanșarea procedurii de chargeback (mecanismul legal prin care banca emitentă poate reversa o tranzacție frauduloasă).

Șansele de succes sunt mari dacă cererea este depusă în primele 24–48 de ore și plata s-a făcut cu cardul.

În plus, dacă banca nu a implementat autentificarea puternică a clientului (SCA), poți angaja răspunderea civilă a băncii pentru prejudiciul suferit. Cererea de rambursare poate fi depusă în cel mult 13 luni de la data debitării neautorizate.

Este esențial să formulezi și plângerea penală și să o depui la organele competente.

Dosarul penal nu garantează recuperarea imediată a banilor, dar are două avantaje majore: în primul rând, poate duce la indisponibilizarea conturilor fraudatorului încă din faza de urmărire penală, iar în al doilea rând, te poți constitui parte civilă în dosar, solicitând recuperarea prejudiciului chiar în cadrul procesului penal, fără a mai fi nevoie de o acțiune civilă separată.

Paralel cu intervenția la bancă și cu plângerea penală, sesizează și instituțiile de supraveghere relevante:

• DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică), prin platforma pnrisc.dnsc.ro — pentru orice incident cibernetic, indiferent de valoarea prejudiciului
• ANSPDCP — dacă frauda a implicat o încălcare a datelor personale ale clientului, banca sau operatorul vinovat poate fi sancționat conform GDPR
• ANPC — dacă frauda a fost comisă printr-un magazin online înregistrat care nu a livrat produsele
• BNR — dacă banca clientului a încălcat reglementările privind securitatea plăților

Realitatea este dură: recuperarea integrală nu este garantată. Însă combinația tuturor căilor juridice, acționată simultan și rapid, crește semnificativ șansele.

Av. Dr. Cristina Lețu – https://www.cristinaletu.ro/

Ce trebuie să știi dacă apar tranzacții neautorizate