În acest weekend, ediţia a patra a Sărbătorii Argeşului şi Muscelului a ajuns la apogeu. Sâmbătă, la Goleşti, s-a petrecut Ziua Fiilor şi Cetăţenilor de Onoare ai Argeşului, iar ieri, în Ştrand, părinţi, bunici şi copii au venit pentru spectacolele de muzică populară şi pentru a-i aplauda pe cei mai frumoşi argeşeni purtători de costume populare.

Poate că lucrul care generază primul impact îl reprezintă mulţime de personalităţi prezente la o manifestare, criticată de unii ca fiind prea scumpă, apreciată de alţii fie şi măcar pentru că aduce în atenţie şi oameni care sfinţesc locul. Prin mintea lor, prin fapta lor, prin geniul lor.

La Goleşti au putut fi întâlniţi oameni simplu, din sat, vedete, preoţi, oameni îmbrăcaţi la costum, elegant şi, mai ales, costume populare specifice tuturor zonelor din Argeş. Consilieri judeţeni, primari, parlamentari de Argeş- ce-i drept, doar de la PSD, deşi nimeni nu le-a pus lacăt celorlaţi la poartă-, europarlamentarul Victor Boştinaru, dar şi fostul premier şi senator de Argeş, actualmente preşedintele Curţii de Conturi Nicolae Văcăroiu, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici şi unul dintre seniorii liberali Radu Câmpeanu. Ediţia din acest an a avut şi o componentă internaţională, la eveniment fiind prezenţi şi ambasadorul Republicii China, Excelenţa Sa Liu Zengwen şi reprezentanţii consiliului municipal Jelgava din Letonia, parteneri de trei ani deja ai CJ Argeş.
Vedete, tradiţie şi bună-dispoziţie

Anul acesta au fost premiate personalităţile din domeniile Armată, Justiţie şi Religie. Au fost preoţi recunoscuţi îndeobşte de comunităţile pe care le slujesc pentru dăruirea lor, magistraţi, atât de huliţi în ultima vreme pentru „salariile nesimţite” şi supuşi la presiuni enorme, dar cărora, iată, la Goleşti,
le-au fost recunoscute şi meritele din activitatea de o viaţă. Au fost prezenţi, producând, poate unul din momentele cele mai sensibile, veterani de război, oameni răniţi în conflicte militare, oameni care, deşi astăzi sunt umiliţi, au luptat în numele românilor şi ai ţării lor, unii dintre ei plătind un preţ mult prea mare. Un alt moment plin de emoţie a fost, fără îndoială, recitalul lui Tudor Gheorghe. Îmbrăcat, anul acesta, în straie de Muscel, Tudor Gheorghe este, din ce în ce mai mult, o imagine care se asociază, practic, acestor sărbători ale judeţului nostru. Şi a cântat olteanul atât de frumos, încât preşedintele CJ Argeş Constantin Nicolescu nu s-a putut abţine să nu se bage la joc alături de soţia sa, Viorica. Şi Corina Dănilă s-a aflat printre cei prezenţi la eveniment.
Un produs miraculos 100% românesc

Dintre Cetăţenii de Onoare, un caz cu totul aparte a fost cel al cercetătoarei Ioana Raluca van Staden (Ştefan), din Câmpulung, cea pentru care Consiliul Judeţean a aprobat ca excepţie acordarea distincţiei, în afara domeniilor premiate anul acesta. Cercetătoarea a venit la Goleşti însoţită de părinţi, ambii profesori la Colegiul „Dinicu Goleşti”, soţul ei şi partenerul în domeniul Cercetării, copii săi, dar şi de actorul Iurie Darie-Maximciuc, venit împreună cu familia sa, special pentru cercetătoare. Raluca van Staden a câştigat anul acesta la Salonul de Invenţii de la Geneva titlul pentru „Cea mai bună femeie inventator”. Cercetătoarea din Câmpulung a creat un senzor ce poate depista rapid cancerul. Raluca van Staden ne-a declarat că, în foarte scurt timp, invenţia sa va fi la îndemâna tuturor şi a subliniat că singura şansă pentru cercetarea românească este să atragă cât mai mulţi parteneri din mediul privat.
„Este foarte frumoasă această sărbătoare. Cu totul deosebită. Este prima dată când particip şi îmi place foarte mult. Şi atmosfera şi modul cum a fost organizată.
• MB Telecomul a terminat prototipul, de luni începem să îl testăm, în laboratorul nostru şi, dacă totul merge foarte bine, putem merge cu aparatul nostru la analizele clinice. Sperăm să fie concretizată cât mai repede.
Cel mai bine, până când toată lumea se va obisnui că acest aparat poate detecta îna cest stadiu cancerul, să îl utilizăm la nivelul de scanare al pacienţilor. Rezultatul nu se va referi la diagnosticare. Diagnosticarea o va face doctorul, după ce va primi rezultatele scanării şi doctoul va fi cel care va propune noi investigaţii ale pacientului, înainte de a da un diagnostic.
În prima fază, vor exista două tipuri de aparat. Unul pe care omul de rând îl poate utiliza fără niciun fel de problemă şi să afle un răspuns sub forma „Da” sau „Nu”. Dacă este Da, atunci să meargă la doctor să decodifice ceea ce aparatul a găsit. Apoi, vom mai pune la dispoziţie aparate care să fie mai performante, pentru cabinetele de specialitate, care să poată spună mai multe despre ceea ce a fost descoperit.
• Tot ceea ce am descoperit s-a realizat în România. Acum 10 ani am început să lucrăm pentru a folosi aceşti senzori în diagnosticare, dar nu pentru cancer, ci pentru alte boli în Africa de Sud, dar ne-am bucurat că soluţia am găsit-o la câteva luni după ce am ajuns în România. Ceea ce am făcut la Universitatea din Pretoria nu a fost atât de performant. Efectiv, acesta este un produs pur românesc.
• Cred că cel mai bun pas ar fi ca mediul privat să se implice mai mult în cercetare. Adică, să preia invenţiile cercetătorilor şi să asigure suportul financiar, dacă nu se poate şi cel logistic, pentru a reuşi să aducem produsele pe piaţă. Eu am avut un noroc extraordinar de mare pentru că aceşti oameni de la MB Telecom nu numai că suport financiar, dar şi realizarea prototipului, ci şi a instrumentelor şi brevetarea la nivel internaţional, precum şi tot ce ţine de această metodă. Ei sunt implicaţi şi în cercetarea în sine pentru a face un aparat cât mai performant pentru a putea să preia semnalul de la senzorii care sunt destul de sensibili. Nu este un aparat chiar uşor de realizat. Singura ieşire pe care eu o întrevăd acum pentru cercetărori este orientarea către mediul privat. Căutarea acelor oameni care îi pot ajuta cu adevărat”. Cam aşa s-a derulat scurta discuţie pentru cititorii noştri.

Tradiţie în stare pură

Chiar dacă după premiere a început să plouă mărunt, lumea nu a plecat. A rămas să guste din tochitură şi fasolea făcută în regim de campanie, să viziteze standurile cu produse tradiţionale şi meşteşugăreşti, de unde şi-au şi cumpărat câte ceva.
Costumul al Ilenei Sărăroiu pe scena din Ştrand

În Ştrand, cei adunaţi au putu admira nu doar cei mai frumoşi argeşeni purtători de costume populare, aşa cum a fost denumit evenimentul, ci şi costume vechi, unele dintre ele, de mai bine de un secol. Perechile de la Câmpulung şi Corbi au fost cele care au cucerit inimile celor prezenţi, poate şi datorită vârstei fragede a concurenţilor şi a frumuseţii lor. Concurenta care reprezenta Mioveniul a venit îmbrăctă cu un costum popular nu doar vechi, ci şi achiziţionat chiar de la cântăreaţa Ileana Sărăroiu.

• Distribuie:
• Distribuie
•