Cum funcționează arbitrajul judiciar, alternativă la instanțele de judecată

Arbitrajul este o jurisdicție alternativă, având caracter privat și are ca element central convenția arbitrală, cunoscută și sub denumirea de „clauză compromisorie” sau „compromis”, adică acordul părților, exprimat, sub sancțiunea nulității, în formă scrisă, de a supune spre soluționare instanțelor arbitrale unele sau toate litigiile dintre ele, decurgând dintr-un raport juridic determinat.

Este știut faptul că instanțele judecătorești au competență materială de ordine publică, cu o singură excepție, și anume trecerea litigiului respectiv de la justiția statală realizată de puterea judecătorească, în competența justiției private, organizată legal sub forma arbitrajului privat – instituționalizat sau ad-hoc.

Persoanele care au capacitatea deplină de exercițiu a drepturilor (exceptând statul și autoritățile publice) pot conveni să soluționeze, pe calea arbitrajului, litigiile patrimoniale dintre ele, în afară de acelea care privesc drepturi asupra cărora legea nu permite a se face tranzacție (cele care privesc starea civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succesorală, relațiile de familie).

Spre deosebire de instanțele de judecată de drept comun, tribunalul arbitral se formează în conformitate cu voința părților, dintr-un arbitru unic sau dintr-un număr impar de arbitri (3, de regulă) pentru fiecare litigiu în parte.

În cadrul instituțiilor de arbitraj sunt înscriși pe lista arbitrilor, pe care îi puteți nominaliza să facă parte din completul de judecată arbitrală, persoane de renume, cu pregătire juridică temeinică, aleși dintre avocați, consilieri juridici sau chiar foști judecători, iar procedura arbitrală este asemănătoare, în cea mai mare parte, cu regulile de procedură civilă.

Cum funcționează arbitrajul judiciar, alternativă la instanțele de judecată

În procedura arbitrajului, părțile pot propune să fie administrate toate mijloacele de probă prevăzute de Codul de Procedură Civilă: înscrisuri, martori, prezumții, interogatoriu, expertize, cercetarea la fața locului etc., și se pot prezenta personal, dar pot fi și asistate de avocați aleși.

Procedura arbitrală ia sfârșit prin pronunțarea unei hotărâri, denumită sentință arbitrală, care este definitivă și obligatorie și are efectele unei hotărâri judecătorești, adică constituie titlu executoriu și se execută silit prin intermediul executorului judecătoresc.

Sentința arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune în anulare, care se judecă la Curtea de Apel în circumscripția căreia s-a desfășurat arbitrajul.

Tribunalul arbitral soluționează litigiile dintre părți rapid, într-un termen considerabil mai scurt decât durata de timp în care se soluționează cauzele la instanțele de judecată, adică în termen de 6 luni calculate de la data constituirii tribunalului arbitral și până la pronunțarea hotărârii, și doar excepțional, pentru motive temeinice, termenul poate fi prelungit cu încă 3 luni.

Inclusiv termenele de judecată sunt termene scurte, iar cheltuielile reprezentând taxe arbitrale sunt mai mici decât taxele de timbru judiciar, iar plata lor poate fi eșalonată în două tranșe.

La nivelul județului Argeș este organizată și funcționează Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Argeș.

Av. Dr. Cristina Lețu – https://www.cristinaletu.ro/