Kaia 930 x 120

amnistie fiscală

GUVERNUL ÎȘI ACORDĂ AMNISTIE FISCALĂ FIINDCĂ NU A RESPECTAT DECIZIA CC

În proiectul de lege privind amnistia fiscală se regăsesc prevederi normative pentru acordarea unei scutiri la plata contribuției de sănătate pentru persoanele care au avut venituri mai mici decât salariul minim pe economie, pentru perioada 2012-2015. Se au în vedere cu precădere situațiile în care cetățeni ai țării au realizat venituri din dobânzi sau dividende denumite fiscal ca venituri din investiții, venituri în sume infime, cum ar fi cele de 10-20 de lei, iar contribuția la sănătate a fost stabilită la suma de 468 de lei, datorie calculată pentru anul 2012.

Citiți și: Se dau sume importante! Decizie surpriză la Guvern: încep plățile

Ce generează această cauză?

Sunt două prevederi normative care definesc baza de calcul a contribuției la sănătate pentru astfel de venituri, și ne referim la art. 257 alin. (2) lit f) din Legea nr. 95/2006 privind sănătatea, cu modificări ulterioare, prevedere transferată în mod identic, începând de pe 1.07.2012, în Codul Fiscal, reglementari pe care le analizăm: „Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 5, 5% care se aplică asupra: (…) f) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și altor venituri care se supun impozitului pe venit, numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d), alin. (21) și (22) și art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai puțin de un salariu de bază minim brut pe țară lunar.”

Citiți și: Revoluție fiscală în 2025: Guvernul schimbă regulile jocului

Ulterior, în iulie 2012, când asigurările sociale au intrat în sfera Codului Fiscal, prin publicarea în Monitorul oficial a OUG nr 125/2011 pentru reglementarea unor acte normative, aceeași prevedere este regăsită la  art. 296^27 din Codul Fiscal,  astfel : „(1) Contribuția de asigurări sociale de sănătate se datorează și de către persoanele care realizează venituri din: a)cedarea folosinței bunurilor; b)investiții; c)premii și câștiguri din jocuri de noroc; d)operațiunea de fiducie, potrivit titlului III; e)alte surse, astfel cum sunt prevăzute la art. 78. (…) (3)Persoanele care realizează într-un an fiscal venituri de natura celor menționate la alin. (1) plătesc contribuția asupra tuturor acestor venituri. Baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară.”

Desigur că această situație nu este una normală, ca pentru venituri mici să se ajungă la plata contribuției la sănătate cu sume care depășesc de multe ori veniturile, sume care sunt uneori încasate de minori (vezi dobânda la alocația școlară, situație în care s-a ajuns la decizia Curții Constituționale). Înțelegem raționamentul că orice beneficiar al serviciilor publice de sănătate trebuie să contribuie la susținerea sistemului, însă această contribuție nu trebuie să fie disproporționată.

Au fost mai multe decizii ale Curții Constituționale, pentru că și numărul cetățenilor nemulțumiți a fost mare, însă una dintre acestea constată indubitabil că prevederile normative indicate mai sus sunt neconstituționale. Să analizăm această decizie, având în vedere dispozitivul: a)Decizia CCR nr. 335/2011, publicată în Monitorul Oficial, nr. 355/23.05.2011, care stabilește:

„1.Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Miron Emil Dragoș Ciolacu în Dosarul nr. 7.414/99/2009 al Tribunalului Iași – Secția comercială și contencios administrativ și constată că dispozițiile art. 257 alin. (2) lit. f) teza finală din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, așa cum au fost modificate de art. I pct. 4 din Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că valoarea contribuției minime la fondul de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din dividende și dobânzi, venituri din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere și alte venituri care se supun impozitului pe venit nu poate fi mai mică decât cuantumul unui salariu de bază minim brut pe țară lunar.

Adică este neconstituțional exact ce s-a întâmplat în ultimele perioade cu solicitarea de plată a contribuției la sănătate la o bază majorată la nivelul salariului minim, când venitul este mai mic decât salariu minim.

Ce obligație are legiuitorul ?

„În ceea ce privește efectele deciziilor Curții Constituționale, sediul materiei îl constituie dispozițiile art.147 din Constituție. Din cadrul acestui text constituțional numai aliniatul 4 are o aplicabilitate generală, în sensul că acesta își găsește aplicarea în raport cu toate deciziile Curții pronunțate în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Constituție și Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Potrivit acestui aliniat, „Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

Art.147 alin. (1) din Constituție stabilește în privința legilor și ordonanțelor în vigoare constatate ca fiind neconstituționale că acestea „își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”. (Sursa).

Declararea unei legi ca neconstituțională obligă legiuitorul (Parlamentul sau Guvernul) în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei să modifice legislația în consens cu decizia Curții Constituționale. În caz de nemodificare după 45 de zile de la publicarea deciziei a legii declarată neconstituțională, această lege nu mai produce efecte juridice, adică este nulă. Pentru temeiul normativ indicat mai sus încetarea aplicabilității juridice se realizează pe 7.07.2011.

Ce efect fiscal regăsim?

Orice decizie de impunere emisă ulterior acestei date, prin care se majorează baza de calcul a contribuției la sănătate pentru veniturile din dobânzi și dividende ca urmare a majorării bazei de calcul la nivelul unui salariu minim, când veniturile sunt mai mici decât acest parametru, este adoptată în mod ilegal. Nu numai că nu produc efecte juridice asupra contribuabilului, însă ar trebui ca cineva să recupereze costurile cu aceste decizii emise ilegal!

Ce face Guvernul ?

Guvernul adoptă Ordonanța de urgență nr. 125 din 27.12.2011, publicată în Monitorul Oficial, nr. 938 din 30/12/2011, cu aplicabilitate pentru asigurările sociale din 1.01.2012, prin care nu numai că nu corectează legea declarată neconstituțională, ci menține aceeași situație și după data de intrare în vigoare a ordonanței – iulie 2012. Desigur, ne referim la Guvernul care a fost învestit la adoptarea ordonanței.

Ce face actualul Guvern după învestire?

Nimic! Pardon, dă o falsă amnistie fiscală, ca să salveze posteriorul tuturor celor care n-au făcut nimic pentru a corecta o aberație deja judecată. (Sursa: hotnews.ro, articol scris împreună cu Adrian Bența, consultant fiscal)

HerasMed (555 x 222 px)
570×90 senatori-01 psd