Ca de fiecare dată, dieta românilor legată de sărbătoriile de iarnă, este foarte grea, constând în sarmale, piftie, salată boeuf, cantităţi apreciabile de carne de porc, mititei, murăturile de tot felul, şi nu mai vorbim de prăjiturile şi torturile bogat însiropate şi cu cît mai multă ciocolată, care de fiecare dată „ne pică greu”.

Stilul de viaţă

În comparaţie, am analizat dieta fraţilor noştri de limbă latină – francezii – bogată în grasimi, unt, brânză, carne, ficat de gâscă şi toate deliciile grase pe care, inima lor le cere, şi cu toate acestea ei, sunt cei care suferă cel mai puţin de boli de inimă, cancer intestinal, boli reumatice, şi au puţine probleme de circulaţie a sângelui sau de digestie.

Aproape tot ce consumă francezul se crede, că este desăvârşit. Ulterior s-a descoperit, ceea ce are într-adevăr de vândut Franţa este stilul de viaţă. Pe lângă cantitatea mare de grasimi, francezii consumă şi foarte multe legume. În mod tradiţional, încep masa cu o salată dreasă cu uleiuri sau oţeturi aromate. Pe de altă parte, aceştia sunt adepţii calităţii şi nu ai cantităţii. Totodată, preferă apa plată, în cantităţi mari. Sportul nu face parte din activităţile obişnuite ale unui francez, însă va prefera să meargă la serviciu cu transportul în comun sau chiar pe jos.

Francezii nu se înfometează, nu urmează diete drastice, dar încearcă să mănânce mai încet şi mai puţin. Francezul îi ia de obicei două ore pentru a lua masa. Noi devorăm prânzul din pauza de serviciu – dacă există – dacă nu sărim peste masă, punând accent pe cina de seară.

„Secretul”, spune nutriţionistul Francoise L’Hermite, este de a lua masa cu prietenii sau cu familia şi la intervale regulate de trei ori pe zi. Francezii nu mănâncă în faţa televizorului, încearcă să savureze atât mâncarea cât şi compania.

Şi totuşi, cea mai vehiculată explicaţie al paradoxului stă în paharul cu vin roşu. Descoperirea a fost făcută când oamenii de ştiinţă, au observat o subsanţă prezentă în vin intitulată resveratrolul, un polifenol. David Sinclair, doctor în ştiinţele medicale şi cercetător la Harvard Medical School, a observat în studiile sale că subsanţa descoperită, combate colesterolul şi opreşte înmulţirea radicalilor liberi. De asemenea, are un puternic efect de anti-coagulare, împiedicând blocarea vaselor de sânge, cea mai frecventă cauză a atacurilor cardiace şi congestiilor cerebrale.

Vinul roşu sau „tinereţea fără bătrâneţe”, poate ascunde în el secretul longevităţii. Cercetările făcute de-a lungul timpului au arătat faptul că anumite calorii pot prelungi durata de viaţă de la celulele mononucleare până la mamifere.

Persoanele care consumă moderat vin roşu şi care aplică acest stil de viaţă, prezintă un risc minim în ceea ce priveşte accidentele cardio-vasculare.

Deci, dragi cititori, vă urăm pentru acest început de an, poftă bună sau viaţă uşoară.

Viorel Crăciuneanu

craciuneanu2002@yahoo.co.uk

• Distribuie:
• Distribuie
•