Kaia 930 x 120

cj arges

ARGEȘ: DEZBATERE NAȚIONALĂ PE TEME PRIVIND PANDEMIA DE COVID-19. SOLUȚII ȘI PROPUNERI LANSATE DE SPECIALIȘTI

Astăzi, 11 iunie, Conacul Golești a fost gazda unui eveniment național, organizat de Consiliul Județean Argeș, prin Centrul Cultural Județean Argeș, în parteneriat cu Academia Română. Specialiști din domeniul medical, social și economic au fost prezenți în Argeș pentru a dezbate cel mai important subiect al momentului: “Consecințele pandemiei asupra societății. Cum va arăta viața după COVID?”.

Citiți și: Modernizare istorică: 65 milioane € pentru cel mai lung drum din ADR Sud Muntenia!

Alături de președintele C.J. Argeș, Dan Manu, au fost prezenți:
• Acad. Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române
• Prof. univ. dr. Alexandru Rafila – expert OMS și președintele Societății Române de Microbiologie
• Acad. Ioan Dumitrache – secretar general al Academiei Române
• Acad. Cătălin Zamfir – director Institutul de Cercetare a Călității Vieții
• Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel – manager Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”
• Prof. ec. Adrian Vasilescu – consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, prin intervenție telefonică.

𝐃𝐫. 𝐃𝐚𝐧 𝐌𝐚𝐧𝐮 – 𝐏𝐫𝐞ș𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐉𝐮𝐝𝐞ț𝐞𝐚𝐧 𝐀𝐫𝐠𝐞ș:

Citiți și: Radu Perianu: „30% din șefii din Consiliul Județean Argeș vor pleca acasă!”

„Astăzi, aici, la Conacul Goleștilor, sunt convins că este kilometrul zero al României. Am ales Conacul Goleștilor pentru că aici am întemeiat grupul de inițiativă „Respect pentru Valorile Naționale”, în parteneriat cu Academia Română și cu multe personalități ale României. Tot aici, s-a scris „Chemarea de la Golești”, un îndemn la pace și solidaritate socială, la care au semnat, de asemenea, mari personalități ale neamului românesc. Astăzi, în opinia mea, este al treilea mare eveniment care se desfășoară la Conacul Goleștilor, în România de la Argeș. Organizăm acest simpozion de importanță națională, care trebuie să răspundă la câteva întrebări pe care toți românii, în egală măsură, și argeșenii, și muscelenii, le pun. Încotro România? Încotro români? Încotro națiune? Ne reîntoarcem la starea de urgență sau la normalitate? Dacă mergem spre normalitate, cum va arăta aceasta după pandemia COVID? Am reunit aici, la Golești, voci avizate, specialiști care să răspundă la aceste întrebări. Sperăm ca, în final, propunerile și ideile lansate astăzi în Argeș să fie preluate de factorii decidenți și să contribuie la adoptarea celor mai bune măsuri pentru populație”.

𝐀𝐜𝐚𝐝. 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐏𝐨𝐩 – 𝐩𝐫𝐞ș𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞:

“Cine ar fi putut să spună cu certitudine că, în urmă cu 6 luni, omenirea va trece printr-o asemenea situație limită, printr-o asemenea gravă experiență cum este pandemia de coronavirus? Eu cred că nimeni, nimeni dintre muritori. De aceea, aproape tot ceea ce s-a întreprins, în multe țări, a stat sub semnul improvizației, al nesiguranței, al experimentării. Se pare că, adesea, hazardul a ghidat multe autorități menite să vegheze la siguranța populației, din moment ce în cele mai avansate țări din punct de vedere al nivelului de trai s-au înregistrat cele mai multe cazuri de îmbolnăvire și de decese. Este un lucru de luat aminte, înainte de a vorbi despre ce s-a întâmplat în România. Șocul a fost atât de mare, de neașteptat și de rapid, încât a alimentat cele mai fantastice zvonuri și scenarii, dând naștere și unor variate soluții, unele fantastice. Era însă evident de conștientizat faptul că lumea se va adapta, că va încerca să supraviețuiască și că își va reveni treptat. Ceea ce știm clar este că această criză, care a afectat sănătatea și viața populației planetei, va fi urmată de o criză în ansamblul său, o criză economică, politică, socială, o reducere a consumului, o modificare a gestionării educației, a acțiunilor noastre față de mediul natural și poate chiar o modificare a sistemului de sănătate din România. Criza aceasta ne-a afectat modul de gândire, de percepere a vieții, unora ne-a adus depresii, alora ne-a provocat revelații, unora ne-a stârnit instincte primare, altora gesturi de o gingășie și delicatețe pe care le credeam pierdute, adormite, vetuste, unii ne-am lamentat, alții ne-am copilărit pierzând vremea. Eu am convigerea că această boală teribilă ne-a învățăm cum să prețuim esențele și cum să scăpăm de balast”.

𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐒𝐭𝐫𝐞𝐢𝐧𝐮 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐥 – 𝐌𝐚𝐧𝐚𝐠𝐞𝐫 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐁𝐨𝐥𝐢 𝐈𝐧𝐟𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞 „𝐌𝐚𝐭𝐞𝐢 𝐁𝐚𝐥ș”:

„Am spus de foarte multe ori că apa și săpunul fac mai mult decât 100 de doctori puși unul lângă altul. Am mai spus, de asemenea, că o cameră care este aerisită și în care pătrunde soarele, în acea cameră nu pătrunde doctorul. Ca atare, vreți să scăpați de doctor? Vă spălați cu apă și săpun pe mâini, vă spălați pe față și lucrurile vor fi așa cum trebuie să fie. Ceea ce va face diferența în lunile următoare va fi masca, pentru că ea vă va proteja de un eventual virus care circulă primprejur. Noi nu îl vedem, el este mic. În realitate, virusul este foarte parșiv. În momentul de față, încearcă și a și reușit să cucerească lumea, din China și până în Statele Unite. Nu avem voie să ne jucăm de-a pandemia. Pandemia nu iartă. Atacă absolut la fel. Treaba noastră ca doctori este să salvăm vieți. Eforturile au fost fantastice. Suntem într-un moment de cumpănă în care putem să dăm cu piciorul la tot ce s-a făcut până acum sau putem să avem înțelepciunea necesară și să ne ferim noi pe noi și, în acest fel, îi ferim și îi protejăm și pe cei dragi”.

𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐑𝐚𝐟𝐢𝐥𝐚 – 𝐄𝐱𝐩𝐞𝐫𝐭 𝐎𝐌𝐒 ș𝐢 𝐏𝐫𝐞ș𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭ăț𝐢𝐢 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐌𝐢𝐜𝐫𝐨𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞:

„Am trecut printr-o urgență de sănătate publică fără precedent. Probabil că deciziile care au fost luate la nivel global, la nivel național, unele au fost exagerate, altele au fost insuficiente. Important este că ne găsim într-un moment în care discutăm despre repornirea economiei, repornirea activităților sociale, a învățământului, a activităților culturale și, bineînțeles, dicutăm despre capacitatea de rezista la școcuri și de a își continua rolul sistemul de sănătate. Noi, dacă reluăm activitățile economice, culturale, educative, trebuie nu numai să le reluăm, ci să le și continuăm. Nu mai trebuie să le întrerupem. Noi pentru asta trebuie să ne pregătim în această vară, să ne educăm copiii, să se educe cei care lucrează în diverse sectoare, astfel încât să nu mai oprim activitățile economice, să reluăm școlile, universitățile și să putem să desfășurăm activitate apropiată de normal. Cred că efortul economic, social și cultural pe care l-am suferit în aceste câteva luni a fost extrem de mare”.

𝐀𝐜𝐚𝐝. 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐚𝐜𝐡𝐞 – 𝐒𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐚𝐫 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐀𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞𝐢 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐞:

„Eu consider că pandemia a avut foarte multe consecințe nefaste asupra omenirii. În același timp, cred că această pandemie ne-a și învățat ceva. Are și câteva aspecte pozitive. În primul rând, aceasta ne-a arătat că avem o vulnerabilitate foarte mare. Ne-a arătat că nu suntem pregătiți pentru situații critice, pentru situații de urgență. Ne-a învățat că ar trebui să nu fim numai reactivi, ci ar trebui să fim și proactivi, să ne gândim la perspectivă, să avem strategii, astfel încât să ne putem adapta ușor la cerințele unor asemenea situații necontrolate apriori. Această criză generată de acest virus blestemat ar putea să fie benefică pentru noi, ca țară, și, printr-un program coerent, am putea să regândim puțin societatea românească și să lansăm programe care să ajungă România acolo unde ar trebui să fie. E normal ca România să aibă un program strategic cu viziune pe termen mediu și lung. Cred că, în momente de criză, trebuie să acționăm coerent, să fim curajoși și să acționăm astfel încât să se simtă un salt în dezvoltarea României”.

 

𝐀𝐜𝐚𝐝. 𝐂𝐚𝐭𝐚𝐥𝐢𝐧 𝐙𝐚𝐦𝐟𝐢𝐫 – 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐂𝐚𝐥𝐢𝐭ăț𝐢𝐢 𝐕𝐢𝐞ț𝐢𝐢:

“Vreau să vă dau o veste bună. Noi demult am depășit punctul de vârf al îmbolnăvirii. După calculele existente, în 29 aprilie, s-a atins vârful – 7.700 de bolnavi activi, iar acum am scăzut la vreo 4.300 de bolnavi activi. Dacă acest trend va continua înseamnă că ne apropiem de un punct terminus al îmbolnăvirii. Dacă îmbolnăvirea, se pare, că începem să o controlăm, ne vom confrunta, în viitorul apropiat, de cu totul alte probleme. Problemele economice vor fi enorme. Problema ocupării forței de muncă este o problemă vitală. Problema este de a dezvolta strategii de creare de locuri de muncă. Am devenit conștienți de agravarea polarizării în societate. Vedem ce se întâmplă în America. Și noi, România, suntem una dintre cele mai polarizate state din Europa. Este un pericol în viitor. Cum administrăm în viitor efectele polarizării? Cum creăm o societate mai omogenă, mai coerentă. Aceasta este o mare problemă pe care trebuie să o luăm în considerare. Cu toată responsabilitatea”.

𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐞𝐜. 𝐀𝐝𝐫𝐢𝐚𝐧 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞𝐬𝐜𝐮 – 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐞 𝐚𝐥 𝐠𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐁ă𝐧𝐜𝐢𝐢 𝐍𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐞𝐢:

“Criza medicală va trece, noi trebuie să ne gândim de acum și la normalizarea lumii. Această lume, care aruncă bani din elicopter, nu este o lume normală. Această lume care a ajuns la dobânzi negative în foarte multe țări, America, Germania, Marea Britanie, o parte din vestul Europei, nu este o lume normală. Nu se poate trăi pe dobânzi negative. Trebuie să ne întoarcem la normalitate. Noi nu benefieciem de efectele economie de piață. Și acest lucru poate fi constatat din structura veniturilor. Peste 68% sunt salarii. Avem doar 4,8% venituri, venituri ale celor care câștigă bani din afaceri. Avem o economie de piață funcțională, dar noi trebuie să ajungem la o economie de piață competitivă”.

Kaia 555×222
eurial 570×90