Lege nouă cu impact major pentru toți angajații! Se întâmplă tot mai frecvent

Burnoutul, fenomen tot mai frecvent pe piața muncii din România, ar urma să fie reglementat pentru prima dată printr-o lege distinctă.

Un proiect legislativ depus la Senat de un grup de 27 de parlamentari propune un cadru clar pentru prevenirea epuizării profesionale și introduce noi obligații pentru angajatori, dar și drepturi suplimentare pentru angajați.

Potrivit inițiatorilor, epuizarea profesională nu este o boală, ci un fenomen asociat exclusiv mediului de muncă, generat de stres ocupațional persistent și de o organizare defectuoasă a activității.

Proiectul introduce oficial definiția burnoutului, în linie cu cea a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care îl descrie prin trei manifestări principale: epuizare persistentă, distanțare mentală față de muncă și scăderea eficienței profesionale.

Această abordare evită medicalizarea fenomenului, dar permite tratarea lui coerentă în relațiile de muncă.

Dacă legea va fi adoptată, angajatorii vor fi obligați să:

– informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și metodele de prevenire;

– includă riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor la nivelul unității.

Pentru firmele cu peste 50 de angajați, obligațiile vor fi extinse. Acestea vor trebui să elaboreze anual un plan de prevenire a burnoutului, adaptat specificului activității, precum și să implementeze un mecanism intern confidențial prin care angajații pot semnala situațiile de epuizare profesională, fără riscul unor consecințe negative.

Lege nouă cu impact major pentru toți angajații!

Un element de noutate este introducerea posibilității acordării unor zile de concediu plătit pentru „refacere profesională”.

Măsura nu este obligatorie, dar angajatorii vor putea stabili, prin regulament intern sau contract colectiv de muncă, un număr anual de zile care pot fi acordate la cerere, fără justificări medicale.

Totodată, angajații vor avea dreptul să solicite discuții formale privind reorganizarea sarcinilor sau reducerea volumului de muncă, fără teama unor sancțiuni disciplinare.

Proiectul prevede și implicarea Ministerului Muncii, care va trebui să elaboreze, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, un Ghid național pentru prevenirea burnoutului, împreună cu instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale. Acestea vor avea caracter orientativ și nu vor genera sarcini administrative suplimentare.

Inițiatorii susțin că legea aliniază România la recomandările Uniunii Europene privind sănătatea și securitatea în muncă și răspunde unei realități accentuate în special după pandemia de COVID-19. Studiile arată că recuperarea după burnout poate dura între unu și trei ani, iar riscul de recidivă este ridicat dacă mediul profesional rămâne neschimbat, arată jurnalul.ro.