Județul Argeș se afla în 1988 printre zonele țării cu un aparat al Securității de dimensiuni importante. Documentele analizate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) arată că, la 24 septembrie 1988, în structura teritorială a Securității din Argeș figurau 161 de angajați.
Datele fac parte dintr-o analiză CNSAS privind efectivele fostului Departament al Securității Statului în ultimul an întreg înainte de prăbușirea regimului comunist, conform adevarul.ro.
La nivel național, DSS avea în septembrie 1988 un total de 14.629 de angajați, dintre care 5.869 lucrau în structurile teritoriale din cele 40 de județe și municipiul București. Restul se regăseau în aparatul central și Trupele de Securitate.
Cu 161 de cadre, Argeșul se afla pe locul 11 între județele României în ceea ce privește numărul angajaților din structura județeană a Securității.
Înaintea Argeșului se aflau Constanța, Timiș, Prahova, Cluj, Brașov, Dolj, Hunedoara, Iași, Bihor și Mureș.
Situația era următoarea:
Constanța – 285 de cadre;
Timiș – 271;
Prahova – 261;
Cluj – 251;
Brașov – 212;
Dolj – 198;
Hunedoara – 184;
Iași – 182;
Bihor – 169;
Mureș – 165;
Argeș – 161.
La polul opus, cele mai mici structuri județene erau în Covasna, cu 73 de cadre, Ialomița și Sălaj, cu câte 76, Giurgiu – 81 și Bistrița-Năsăud – 82.
Din cei 161 de angajați ai Securității din Argeș, 28 erau femei, iar 133 erau bărbați.
Femeile reprezentau astfel aproximativ 17,4% din efectivul structurii județene.
La nivelul întregului aparat teritorial al Securității, femeile erau 1.089 din totalul de 5.869 de cadre, ceea ce însemna 18,55%.
Datele arată, de asemenea, că femeile ocupau foarte rar funcții de conducere. În toate structurile Securității din țară, doar 22 de femei ocupau astfel de poziții.
Câți securiști erau în Argeș înainte de 1989
Cifrele publicate de CNSAS oferă o imagine asupra dimensiunii aparatului represiv în perioada de final a regimului comunist.
Structurile teritoriale aveau rolul de a desfășura activitățile Securității la nivel local, în timp ce aparatul central coordona principalele direcții de informații, contrainformații și supraveghere.
În funcție de specificul fiecărui județ, structurile urmăreau inclusiv obiective economice, activități politice și sociale, persoane considerate suspecte de regim, precum și relațiile cu cetățeni străini.
În cazul Argeșului, efectivul de 161 de cadre plasa județul înaintea unor zone precum Galați, Bacău, Arad sau Sibiu.
Documentele CNSAS arată astfel că Argeșul avea, în 1988, unul dintre cele mai numeroase aparate județene ale Securității din România, într-un moment în care regimul comunist se apropia de ultimul său an.
Foto: inpolitics.ro
